Noua grilă de salarizare propusă de Guvern pentru angajații din educație provoacă nemulțumiri în rândul sindicatelor, care consideră că nivelul coeficienților de ierarhizare nu reflectă suficient experiența, responsabilitatea și parcursul profesional al cadrelor didactice. Reprezentanții profesorilor solicită o grilă mai avantajoasă și avertizează că o salarizare insuficientă ar putea adânci criza de personal calificat din sistemul de învățământ.

Guvernanții au prezentat în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Cotroceni, la solicitarea președintelui Nicușor Dan, două noi variante pentru capitolul Educație din proiectul Legii salarizării. Propunerile au fost discutate cu scopul de a obține un acord din partea partidelor politice și a organizațiilor sindicale.

Prima variantă prevede, pentru învățământul preuniversitar, introducerea unui spor de dirigenție gradual, de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă. Documentul propune și schimbarea modului de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la un număr de 120 de ore.

A doua variantă include o nouă grilă de salarizare. Potrivit sindicatelor din educație, coeficienții pentru învățământul preuniversitar ar urma să fie cuprinși între 2,12, în cazul profesorului debutant cu studii superioare, și 2,55, pentru profesorul cu studii superioare, grad didactic I și o vechime de peste 25 de ani, la gradația 0.

În cazul învățământului superior, coeficienții propuși pornesc de la 2,12 pentru asistentul universitar cu o vechime de până la trei ani și ajung la 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, la gradația 0. Noua grilă ar urma să fie aplicată atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar, începând cu 1 septembrie 2028.

Cele trei organizații sindicale reprezentative din educație, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, s-au declarat însă profund nemulțumite de oferta Guvernului. Sindicaliștii admit că unele dintre modificările propuse răspund parțial problemelor semnalate anterior, dar consideră că nivelul general al salarizării rămâne insuficient.

Reprezentanții profesorilor cer în continuare ca, în cazul personalului didactic din învățământul preuniversitar, coeficienții de ierarhizare să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. în opinia sindicatelor, o astfel de grilă ar reflecta mai corect evoluția în carieră, experiența acumulată și responsabilitatea profesională și ar contribui la creșterea atractivității profesiei didactice pentru tinerii bine pregătiți.

Sindicatele avertizează, de asemenea, că o salarizare necorespunzătoare ar putea accentua problemele deja existente în sistem, inclusiv cele generate de măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025. Numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300, ceea ce indică dificultățile tot mai mari întâmpinate de școli în atragerea și păstrarea personalului calificat.

În acest context, sindicaliștii susțin că o nouă grilă salarială trebuie să ofere o perspectivă reală de dezvoltare profesională și financiară. în caz contrar, există riscul ca măsurile adoptate să nu rezolve deficitul de personal, ci să îl agraveze.

Negocierile vor continua, iar adoptarea Legii salarizării până la 31 august reprezintă și o miză financiară importantă pentru România. Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, aprobarea actului normativ până la acest termen ar permite deblocarea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.