Spectacolul „Fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe în regia lui Silviu Debu este cadoul trupei Teatrului “Maria Filotti”, cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă. Acesta își are avanpremiera pe 14 decembrie, și premiera o zi mai târziu, în Sala Mare, de la ora 18.00. Traducerea textului este semnată de Eliza Simsensohn, distribuția îi are pe afiș pe cunoscuții Adrian Ștefan (Don Baker), Corina Borș (Jill Tarner), Monica Zugravu Ivașcu (D-na Baker), Nicholas Cațianis (Ralph Austin). Bilete la https://www.blt.ro/fluturii-sunt-liberi-teatru.html și la agenția TMF. Regia spectacolului poartă semnătura lui Silviu Debu.

Iubitorii de teatru din Brăila vor aprecia acest spectacol, care a fost caracterizat de Erwin Șimșensohn drept “o poveste de dragoste. O poveste despre cum iubirea transcende orice impediment fizic. O poveste despre ambiție, vise și dezamăgiri. O poveste despre Don, cel care vrea să trăiască cu adevărat. O poveste despre Jill, cea care îl învață să o facă. O poveste despre d-na Baker și despre frica unei mame de a da drumul de la pieptul său <puiului> care încearcă să zboare liber, de teamă ca el să nu-și frângă aripile. O poveste despre doi tineri care se găsesc, apoi se pierd, pentru ca în final… O poveste cu zâmbete și cu lacrimi în ochi…”.

“Fluturii sunt liberi” reprezintă cea mai cunoscută piesă a dramaturgului și scenaristului american Leonard Gershe (1922 – 2002), a fost scrisă în 1969, în plină perioadă flower power, și a avut o lungă carieră pe Broadway, fiind jucate peste 1100 de reprezentații pe parcursul a trei stagiuni. În anul 1972, în mod firesc, a urmat o ecranizare de succes care a făcut ca povestea lui Don, tânărul orb care își ia viața în propriile mâini și face pasul către maturitate, să fie cunoscută în lumea întreagă. Pe scurt, subiectul piesei este unul aparent simplu: “moartea tatălui, o primă iubire eșuată, o mamă mult prea grijulie și posesivă îl împing pe Don să se mute singur într-un apartament din Manhattan, pentru a-și dovedi lui și lumii că, în pofida handicapului său, poate duce o viață normală. întâmplarea face ca, într-o cameră alăturată, despărțită doar de o ușă închisă de proprietar, să locuiască Jill, o tânără fără prejudecăți, trecută deja printr-un mariaj de numai șase zile, care dorește să devină actriță. Cu candoare și dezinvoltură, cei doi se prind într-un joc al dragostei, al cărui sfârșit survine brusc, atunci când Jill vrea să se mute cu un regizor crezând că acesta este drumul pentru a-și împlini visul. Precum în pasajul din Dickens, din care autorul s-a inspirat pentru a da titlul piesei, a cărei acțiune se desfășoară nu întâmplător în zona hippie a orașului, amândoi nu vor <decât să fie liberi>. Și fluturii sunt”.