Ilie Bolojan a fost reales duminică în funcția de președinte al Partidul Național Liberal, în cadrul Congresului Extraordinar al formațiunii. În urma votului exprimat de delegați, Bolojan a obținut 1.769 de voturi pentru, consolidându-și astfel poziția la conducerea partidului.

La eveniment au participat 1.886 de delegați, fiind exprimate 1.842 de voturi. Dintre acestea, 44 au fost anulate, iar 73 au fost declarate nule.

În discursul susținut după anunțarea rezultatului, Ilie Bolojan a afirmat că partidul a fost supus unor presiuni și atacuri intense în ultima perioadă, ca urmare a reformelor promovate și a măsurilor adoptate în timpul guvernării.

„Pentru că am deranjat, am aprins lumina, am tăiat privilegii, am arătat un alt mod de guvernare, suntem sub un asalt teribil din toate părţile şi cu toate armele. Nu ştiu să fi existat în ultimii ani un atac atât de puternic asupra unui partid”, a declarat liderul liberal.

Bolojan a făcut referire și la contextul politic care a dus la căderea guvernului prin moțiune de cenzură, susținând că adversarii politici au mizat pe eventuale trădări din interiorul partidului și pe atragerea unor lideri liberali prin promisiunea unor funcții sau avantaje personale.

Potrivit acestuia, strategia celor care au inițiat moțiunea s-a bazat pe ideea că reprezentanții PNL vor accepta compromisuri politice și vor deveni dependenți de deciziile altor formațiuni. Liderul liberal a respins această ipoteză și a subliniat că partidul a rămas unit.

„Sunt mândru de partidul nostru, care nu şi-a trădat valorile şi a rezistat atacului furibund”, a afirmat Bolojan, adresându-le mulțumiri colegilor săi pentru solidaritate și consecvență.

În încheiere, președintele reales al PNL a transmis un mesaj de apreciere organizațiilor partidului și delegaților prezenți la congres, considerând că modul în care liberalii au răspuns provocărilor politice reprezintă un exemplu de loialitate și disciplină internă.

Rezultatul votului îi oferă lui Ilie Bolojan un nou mandat la conducerea PNL într-o perioadă marcată de negocieri politice intense și de reașezări pe scena politică românească, după schimbările produse la nivel guvernamental și parlamentar.