Restructurări în administrația centrală și locală
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat la Digi24 că măsurile de eficientizare vor afecta atât administrația centrală, cât și cea locală. Printre instituțiile vizate se numără primăriile, consiliile județene, dar și cabinetele miniștrilor și ale secretarilor de stat. Scopul declarat al reformei este reducerea birocrației, creșterea performanței aparatului administrativ și ajustarea acestuia la nevoile reale ale cetățenilor.

Această decizie vine în contextul în care multe structuri administrative din țară funcționează cu organigrame supradimensionate, adesea necorelate cu dimensiunea sau complexitatea activității desfășurate.

Viceprimarii din comunele mici rămân pe funcție până la finalul mandatului
Una dintre propunerile inițiale ale Guvernului, aceea de a elimina funcțiile de viceprimar din comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori a fost retrasă. Autoritățile au decis ca actualii viceprimari și consilieri locali să își păstreze atribuțiile până la finalul mandatului în curs. Măsura a fost considerată prematură, având în vedere necesitatea unei tranziții coerente și echilibrate.

Vicepremierul Tanczos Barna a precizat că eventualele modificări privind componența conducerii administrative a localităților, fie că este vorba de reducerea numărului de consilieri, fie de redefinirea rolurilor, vor fi analizate pe parcursul următorilor trei ani.

Noi criterii în funcție de mărimea localităților
În perioada următoare, Guvernul va lucra la stabilirea unor noi criterii de organizare a administrației locale, adaptate mărimii și specificului fiecărei localități. Reforma vizează implementarea unor „scheme de conducere adaptate realităților locale”, astfel încât eficiența actului administrativ să crească, iar costurile publice să fie optimizate.

Astfel, începând cu următorul ciclu electoral, administrațiile locale ar putea funcționa după reguli noi, care vor ține cont de populație, capacitatea economică a zonei și nevoile comunității.

Un pas spre profesionalizarea administrației
Reforma anunțată face parte dintr-un plan mai amplu al Guvernului de a profesionaliza administrația publică și de a crea un aparat de stat mai suplu, mai eficient și mai responsabil. Printre obiectivele asumate se numără și digitalizarea serviciilor publice, evaluarea periodică a performanței funcționarilor, precum și stimularea competențelor în management public.

Reducerea a 40.000 de posturi nu va însemna concedieri arbitrare, ci o restructurare strategică, prin analizarea funcțiilor redundante, a suprapunerilor de atribuții și a necesității reale a fiecărei poziții din organigrame. Guvernul va urmări ca procesul să se desfășoare gradual, transparent și cu respectarea drepturilor angajaților din sistemul public.