Șeful Armatei Române, generalul Vlad Gheorghiță, a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu generalul-șef al NATO, Alexus G. Grynkewich, că pregătirea populației României pentru situații de urgență nu se limitează la calamități naturale, ci include și instruirea pentru a susține un eventual efort de război. Oficialul a subliniat că legislația recent modificată oferă cadrul pentru dezvoltarea unor programe de pregătire militară și civilă care să implice direct cetățenii.

„Începând din acest an, avem o modificare în legea pregătirii populației pentru război. Tot începând din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți. O să continuăm aceste programe, în funcție de alocațiile bugetare. în acest an pregătim circa 1.000 de militari. în anii următori vom avea două, trei serii de pregătire pe an. Capacitatea de pregătire este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a declarat generalul Vlad Gheorghiță.

Totodată, generalul a explicat că instruirea populației vizează nu doar aspectul militar, ci și pregătirea pentru crize civile, cum ar fi incendii, cutremure sau alte situații de urgență. „Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse crize. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, a subliniat Gheorghiță.

Oficialul a abordat și subiectul protecției infrastructurii critice, inclusiv a proiectului de extracție a gazelor din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră. Deși a precizat că articolul 5 din Tratatul NATO nu se aplică pentru zona economică exclusivă, Gheorghiță a subliniat că România își va proteja obiectivele strategice și va beneficia de sprijinul aliaților, dacă va fi necesar. „Toate platformele din exploatarea Neptun Deep sunt teritoriu național. Este datoria statului român să își apere infrastructura. Trebuie să investim în forțele navale române. Protejarea infrastructurii critice e o misiune a MAI. MApN va acorda sprijinul necesar”, a explicat șeful Armatei.

Declarațiile generalului Vlad Gheorghiță subliniază angajamentul României de a combina măsurile de apărare civilă cu pregătirea militară, evidențiind responsabilitatea statului în protejarea cetățenilor și a infrastructurii critice. Oficialul a reafirmat importanța unor programe coerente de instruire și mobilizare voluntară, menite să consolideze securitatea națională și să crească reziliența populației în fața unor posibile crize sau conflicte.

În acest fel, România își aliniază strategia națională de securitate la bunele practici internaționale, dezvoltând capacități proprii de răspuns și implicând cetățenii în eforturi preventive care includ instruirea civilă și militară, în vederea protejării teritoriului și a infrastructurii critice.