România continuă să fie împărțită între orașe sufocate de ambuteiaje și altele care reușesc să păstreze un ritm fluid al mobilității urbane. Cel mai recent „Index de Trafic 2025”, publicat marți, arată că București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași ocupă primele locuri în topul congestionării, în timp ce Reșița, Giurgiu și Călărași se situează la polul opus. Studiul subliniază schimbări majore în tiparele de mobilitate și scoate în evidență câteva excepții notabile, între care Brăila, care reușește să își mențină traficul într-o zonă relativ „verde”.
Capitala rămâne cazul cel mai problematic. Aici, șoferii pierd, în medie, echivalentul a peste 12 zile de lucru anual, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate dintr-un concediu legal. Raportul indică faptul că orașul funcționează sub o presiune constantă, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45%. În spatele Bucureștiului, Timișoara și Iași trec și ele pragul de nouă zile pierdute, semnalând o nevoie urgentă de măsuri structurale.
O concluzie importantă a cercetării este că orele de vârf s-au mutat. Dacă în trecut blocajele apăreau în special dimineața și seara, acum congestiile majore se produc în intervalul 11:00 – 14:00. Explicația ține de munca flexibilă, programe decalate, livrările de alimente și curierat, precum și deplasările zilnice de proximitate, de la școli și piețe la spitale și birouri. În opinia lui Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare, măsurile de mobilitate trebuie adaptate pentru acest nou scenariu, de la benzi dedicate transportului public la semaforizare inteligentă și ferestre speciale pentru livrări.
Pe de altă parte, orașele mici domină clasamentul mobilității eficiente. Reșița își consolidează poziția de lider, cu doar 3 zile pierdute pe an, urmată de Giurgiu și Călărași. Aceste rezultate confirmă avantajele dimensiunilor reduse, care permit o circulație constantă și previzibilă. Mai mult, raportul evidențiază progrese remarcabile: Oradea a urcat 17 poziții față de anul trecut, în timp ce Alba Iulia și Bistrița au câștigat câte opt locuri.
Un caz aparte îl reprezintă orașele mari care au reușit să performeze surprinzător de bine. Brăila și Galați, fiecare cu peste 150.000 de locuitori, se află în zona verde a clasamentului. Locuitorii pierd aici doar 3,6 – 4,3 zile pe an din cauza traficului, un nivel comparabil cu cel al orașelor mici. Analiza subliniază că mobilitatea constantă și o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare au permis celor două centre urbane să evite blocajele severe. Nu toate orașele au avut însă o evoluție pozitivă. Unele au pierdut teren în clasament din cauza șantierelor prelungite, presiunilor crescute asupra infrastructurii sau a unui management mai slab al traficului. Alexandria și Cluj-Napoca au coborât câte șapte poziții, iar Brașov și Tulcea au retrogradat cu cinci locuri.
Datele Indexului se bazează pe o comparație între viteza de deplasare în timpul săptămânii și regimul liber de duminică dimineața. Cercetarea a fost realizată între martie și iunie 2025, de luni până vineri, între orele 7:00 și 20:00, atunci când mobilitatea urbană este cea mai intensă.
„Indexul de Trafic 2025” face parte din barometrul anual City Index, dezvoltat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Analiza acoperă 41 de municipii reședință de județ și include 51 de indicatori grupați pe trei dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație.
