Frica apare rapid, echilibrul vine prin informare.
În fața incertitudinii, informația corectă devine protecție psihologică
În ultimele zile, informațiile privind cazurile de infecție cu hantavirus raportate la bordul navei de croazieră MV Hondius, aflată în Oceanul Atlantic, au generat îngrijorare în rândul opiniei publice europene. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și autoritățile sanitare au venit cu o serie de clarificări importante privind situația epidemiologică și nivelul real de risc.
Specialiștii atrag atenția că hantavirusul nu este considerat, în acest moment, o amenințare scăpată de sub control. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat că, deși incidentul este unul serios și necesită monitorizare atentă, riscul pentru sănătatea publică este evaluat ca fiind scăzut.
Mesajul transmis de autorități încearcă să facă diferența între panică și informare corectă: există cazuri confirmate și victime, însă există și măsuri internaționale de control, supraveghere și intervenție medicală deja activate.
Ce este hantavirusul și cum se transmite
Infecția cu hantavirus este o zoonoză, adică o boală transmisă de la animale la oameni, principalul rezervor fiind rozătoarele infectate. Contaminarea poate apărea prin:
• inhalarea particulelor provenite din excrețiile uscate ale rozătoarelor;
• contactul cu mucoasele;
• leziuni ale pielii;
• mușcături de rozătoare.
Autoritățile sanitare subliniază că hantavirusurile nu se transmit de la om la om, ceea ce reduce semnificativ riscul apariției unei răspândiri extinse în comunitate.
Măsurile luate de OMS
Situația este gestionată în cooperare internațională, în baza Regulamentului Sanitar Internațional (IHR), mecanism prin care OMS coordonează răspunsul în cazul evenimentelor cu impact asupra sănătății publice.
După notificarea oficială a situației, făcută pe 2 mai 2026, OMS a trimis un expert medical la bordul navei pentru evaluarea completă a pasagerilor și membrilor echipajului. Scopul acestei intervenții este stabilirea riscului individual de infectare și prevenirea apariției unor noi cazuri.
În paralel, organizația a coordonat trimiterea a 2.500 de kituri de diagnostic pentru hantavirus din Argentina către laboratoare din cinci țări, pentru consolidarea capacității de testare și diagnostic rapid. OMS lucrează, de asemenea, la elaborarea unor proceduri operaționale clare pentru debarcarea în siguranță a pasagerilor și echipajului, astfel încât situația medicală să fie gestionată eficient și cu respectarea normelor sanitare internaționale.
Situația din România
În România, supravegherea infecției cu hantavirus este realizată prin sistemul național de monitorizare a bolilor transmisibile, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică. Monitorizarea regională este desfășurată în județele: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț, Galați. Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în prezența unui context epidemiologic sugestiv. Confirmarea diagnosticului se realizează prin teste de laborator specifice și identificarea anticorpilor specifici.
Datele oficiale arată că, în perioada 2023–2026, în România au fost înregistrate 15 cazuri de infecție cu hantavirus:
• 4 cazuri în 2023;
• 3 cazuri în 2024;
• 7 cazuri în 2025;
• 1 caz raportat până în prezent în 2026.
Recomandările specialiștilor
Medicii și epidemiologii subliniază că cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne limitarea contactului cu rozătoarele și cu excrețiile acestora.
Printre măsurile recomandate se numără:
• menținerea igienei spațiilor de locuit;
• depozitarea corectă a alimentelor;
• evitarea contactului cu rozătoarele;
• utilizarea măsurilor de deratizare acolo unde este necesar;
• aerisirea și curățarea atentă a spațiilor închise sau abandonate.
Deși riscul pentru populația generală este considerat redus, autoritățile atrag atenția că situația trebuie monitorizată cu responsabilitate. Cele trei decese raportate în cadrul incidentului de pe MV Hondius arată că infecția nu trebuie tratată cu superficialitate, chiar dacă nu există, în acest moment, indicii privind o amenințare epidemiologică majoră pentru Europa.
Specialiștii recomandă populației să urmărească informațiile provenite din surse oficiale și să evite răspândirea informațiilor neverificate care pot genera panică inutilă.