Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a declanșat o expertiză tehnică de urgență la Podul Suspendat peste Dunăre, după ce a fost semnalată prezența apei în stratul asfaltic. Anomalia a fost descoperită în orificii realizate pentru măsurarea grosimii noului strat de asfalt, turnat recent în cadrul procesului de reasfaltare cu o rețetă mai dură, adaptată cerințelor de durabilitate.

Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a explicat că aceste găuri, aproximativ zece la număr, au fost forate special pentru a verifica uniformitatea stratului de asfalt, o condiție esențială în asigurarea performanței tehnice a podului. Surpriza a venit atunci când, în lipsa unor precipitații recente, s-a constatat prezența apei în aceste orificii.

„În momentul turnării noii rețete asfaltice pe Podul Suspendat peste Dunăre, au fost forate câteva găuri de mici dimensiuni, în jur de 10, pentru a se putea măsura grosimea noului strat asfaltic. Noua rețetă prevede o anumită grosime a stratului de asfalt. Este o rețetă mai dură, cu mai multe agregate. Înainte erau mai puține agregate și mai mult bitum, iar stratul era mai gros. Acum stratul de asfalt este mai subțire, dar unul dintre secrete este să păstrezi uniformitatea stratului. Așa că au fost făcute aceste mici găuri, prin care s-a putut măsura și păstra nivelul stratului de asfalt. De curând, prin aceste găuri, s-a constatat că iese apă și am cerut constructorului, pentru că podul este în perioada de garanție, efectuarea unei expertize, pentru a înțelege cu ce fenomen ne confruntăm, mai ales că în zonă nu a mai plouat de două săptămâni”, a explicat Șerbănescu.

Condens sau apă de ploaie

Potrivit acestuia, CNAIR evaluează împreună cu experții două posibile cauze: infiltrarea apei de ploaie sau formarea de condens. În lipsa ploilor, cea mai probabilă explicație este condensul acumulat între asfalt și tablierul metalic al podului, cauzat de diferențele de temperatură și de sistemul intern de răcire.

„Am cerut opinia unor experți care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo și că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafața asfaltică și tablierul metalic. Pentru că sunt diferențe de temperatură și pentru că în interiorul tablierului sunt niște pompe de aer care mențin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul”, a precizat purtătorul de cuvânt.

În paralel cu expertiza solicitată constructorului, specialiștii CESTRIN au efectuat măsurători cu georadarul pentru a analiza comportamentul straturilor asfaltice, temperaturile și consistențele acestora. Obiectivul principal rămâne identificarea exactă a cauzei și găsirea unei soluții tehnice care să nu presupună intervenții invazive, cum ar fi decopertarea asfaltului.

„După ce se va stabili cauza existenței acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenție distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că rețeta actuală s-a comportat foarte bine până acum”, a completat Șerbănescu.

CNAIR asigură că, în prezent, acest fenomen nu afectează circulația rutieră și nu pune în pericol structura de rezistență a podului. Cu toate acestea, se dorește o intervenție rapidă pentru a preveni posibilele efecte ale ciclurilor îngheț-dezgheț, care ar putea cauza desprinderea stratului asfaltic de pe tablier.

Un detaliu important este faptul că asfaltul aderă corect la tablierul metalic, însă natura materialului creează microspații între particule, prin care apa, cel mai probabil provenită din condens, poate migra spre exterior.

„Trebuie să se înțeleagă un aspect. Podul este ca un arc, este în pantă, are un vârf și spre capete merge în pantă. Faptul că apa se scurge nu înseamnă că asfaltul nu are priză pe tablier. Agregatele acestea lasă între ele mici șănțulețe, minuscule. Dar ele există. și pe acolo, apa asta acumulată din condens – dacă e condensul – se strecoară și iese acum prin aceste găurele. Dacă nu erau găurelele, nu se observa și apoi vedeam că se desface asfaltul și nu știam de ce”, a explicat Alin Șerbănescu.

Acesta a subliniat și complexitatea unică a Podului Suspendat peste Dunăre, prima construcție de acest fel din România, ceea ce presupune o perioadă de învățare continuă.

Podul suspendat peste Dunăre, inaugurat la 6 iulie 2023, a fost traversat de patru milioane de vehicule până în iunie 2025, conform datelor furnizate de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Cu o deschidere principală de 1.120 de metri și două deschideri laterale, podul leagă județele Brăila și Tulcea. Infrastructura include 23 de kilometri de drum, 33 de poduri și podețe, intersecții giratorii și o stație de taxare, fiind considerat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România.