Inspectoratul de Poliție Județean Brăila atrage atenția asupra amplificării fenomenului infracționalității informatice, un domeniu în continuă evoluție, alimentat de numărul tot mai mare de utilizatori și de complexitatea serviciilor digitale. Persoanele vârstnice se numără printre cele mai vulnerabile categorii, deoarece utilizează internetul mai rar și de multe ori nu dispun de abilitățile necesare pentru a recunoaște pericolele. în acest context, IPJ Brăila a lansat campania de prevenire „VIGILENȚA FACE DIFERENȚA!”, dedicată conștientizării riscurilor generate de propagarea informațiilor false și de metodele moderne de fraudă online. Inițiativa se înscrie în strategia națională de prevenire a victimizării în mediul digital pentru anul 2025 și se adresează mai multor categorii de utilizatori, dintre care seniorii reprezintă o prioritate.

Criminalitatea informatică acoperă o gamă extrem de variată de metode frauduloase, iar acestea evoluează constant pe măsură ce tehnologia progresează. Printre cele mai întâlnite sunt fraudele online, accesul ilegal la sisteme informatice și înșelăciunile care exploatează încrederea oamenilor. Conform Europol, majoritatea atacurilor reușite se bazează pe lipsa educației digitale, ceea ce face indispensabilă informarea continuă a utilizatorilor.

În informarea publicată, polițiștii brăileni prezintă câteva dintre cele mai frecvente tipuri de înșelăciuni răspândite în România și în județ. Prima dintre acestea este „spoofingul”, o tehnică prin care infractorii modifică identitatea apelantului astfel încât să pară că sună din partea unei instituții de încredere, precum banca, Poliția sau ANAF. Sub un pretext aparent urgent, victimele sunt convinse să ofere date personale, coduri de securitate sau chiar să efectueze transferuri bancare „pentru blocarea unor probe”. Această metodă este deosebit de eficientă din cauza aparenței de autenticitate, multe persoane având reflexul de a coopera cu autoritățile fără a pune întrebări suplimentare.

O altă categorie de fraudă în creștere este cea a „investițiilor false”. Infractorii folosesc numele și imaginea unor personalități publice pentru a promova platforme inexistente sau produse financiare fictive. Prin intermediul montajelor realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, aceștia creează clipuri sau articole în care personalitățile „recomandă” investiția. Mulți utilizatori cad în capcană, convinși de credibilitatea sursei, iar pierderile financiare pot fi substanțiale.

O metodă mai recentă, dar cu răspândire accelerată, este așa-numita schemă „balerina”. Aceasta se bazează pe un mesaj trimis prin aplicațiile de comunicare, aparent inofensiv, în care victima este rugată să acorde un „vot online”. După accesarea linkului și introducerea unui cod PIN, atacatorul preia controlul contului, blochează accesul real al utilizatorului și începe să contacteze persoane din agenda victimei, solicitând sume de bani sub pretextul unor urgențe. În multe cazuri, cei apropiați reacționează rapid, crezând că ajută o persoană cunoscută, iar prejudiciile se acumulează în scurt timp.

Pentru a preveni astfel de situații, IPJ Brăila transmite o serie de recomandări menite să protejeze populația, în special seniorii. Polițiștii subliniază necesitatea de a nu oferi niciodată date personale sau bancare la telefon și recomandă închiderea apelului atunci când există suspiciuni, urmată de contactarea instituției la numărul oficial. Este importantă evitarea instalării aplicațiilor de control la distanță, indiferent de motivul invocat de interlocutor, precum și ignorarea tonului imperativ sau a referirilor la articole de lege prin care infractorii încearcă să intimideze. O altă categorie de risc o reprezintă ofertele financiare care promit câștiguri rapide sau garanții imposibil de verificat, iar utilizatorii sunt încurajați să verifice autenticitatea acestor propuneri cu ajutorul unei persoane mai tinere sau mai familiarizate cu tehnologia. în orice situație suspectă, apelarea imediată a Poliției sau a băncii este esențială pentru limitarea eventualelor pagube.