Potrivit celor mai recente date publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, piața terenurilor agricole din România a înregistrat o evoluție notabilă în luna martie 2026. Numărul tranzacțiilor a ajuns la 12.977, marcând o creștere consistentă atât în raport cu luna februarie a aceluiași an, cât și comparativ cu perioada similară din 2025. Această dinamică indică un interes sporit pentru investițiile în terenuri agricole, într-un context economic și agricol care favorizează astfel de achiziții.

Comparativ cu luna februarie, când s-au înregistrat 9.679 de tranzacții, creșterea din martie depășește pragul de o treime, ceea ce reflectă o accelerare evidentă a activității pe piață. De asemenea, raportat la martie 2025, când au fost consemnate 11.936 de tranzacții, diferența de peste o mie de operațiuni confirmă o tendință ascendentă anuală. Această evoluție poate fi asociată atât cu factori sezonieri, cât și cu ajustări strategice ale fermierilor și investitorilor, care își consolidează sau își reorganizează portofoliile funciare.

Distribuția geografică a tranzacțiilor relevă discrepanțe semnificative între județe. Astfel, sudul și vestul țării continuă să fie zonele cele mai active în ceea ce privește vânzările de terenuri agricole. Județul Dolj se menține pe primul loc, cu 886 de tranzacții înregistrate în martie, urmat de Timiș, cu 744, și Buzău, cu 673. De asemenea, județul Brăila se remarcă printr-un volum ridicat de tranzacții, totalizând 617 operațiuni. Aceste cifre sugerează existența unor piețe locale consolidate, unde cererea și oferta sunt bine echilibrate, iar terenurile agricole prezintă un interes economic ridicat.

În contrast, există și județe în care activitatea de tranzacționare rămâne redusă. Teleormanul se situează la coada clasamentului, cu doar 37 de tranzacții înregistrate în martie 2026. Situații similare se regăsesc în Sălaj, cu 76 de tranzacții, și Bistrița-Năsăud, cu 78. De asemenea, Ilfovul, în ciuda proximității față de Capitală, a înregistrat un număr relativ scăzut, de 83 de tranzacții. Aceste valori pot reflecta particularități locale, precum structura proprietății, nivelul fragmentării terenurilor sau interesul mai scăzut pentru activități agricole în anumite zone.

Creșterea numărului de tranzacții poate fi interpretată și în contextul unor schimbări mai ample din sectorul agricol. În ultimii ani, tot mai mulți fermieri au ales să își vândă o parte din terenuri, fie pentru a-și optimiza activitatea, fie pentru a face față presiunilor economice. În același timp, investitorii, inclusiv cei din afara sectorului agricol tradițional, manifestă un interes tot mai mare pentru terenurile agricole, considerate active stabile pe termen lung.

Această tendință este susținută și de factori precum creșterea valorii terenurilor, accesul la fonduri europene și nevoia de consolidare a exploatațiilor agricole. În multe cazuri, tranzacțiile reflectă procese de comasare, prin care suprafețele mici sunt integrate în exploatații mai mari, capabile să funcționeze mai eficient din punct de vedere economic.