Executările silite ar putea deveni semnificativ mai rapide, iar debitorii care întârzie aplicarea hotărârilor judecătorești ar putea suporta sancțiuni mult mai dure, dacă proiectul de lege aflat în dezbatere în Parlament va fi adoptat. Inițiativa legislativă propune modificări importante ale Codului de procedură civilă, introducând penalități zilnice obligatorii pentru întârziere și noi căi de atac pentru creditori, menite să elimine blocajele care fac ca unele executări să dureze chiar și 5-8 ani, fără ca obligațiile stabilite de instanțe să fie respectate.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, reglementările actuale nu dau creditorilor instrumente eficiente pentru a-i sancționa pe debitorii care refuză să se conformeze. Judecătorii pot aplica penalități, dar nu sunt obligați să o facă, iar dacă o cerere este respinsă, creditorul nu mai are posibilitatea să o reitereze. Această situație generează adesea întârzieri prelungite, uneori de luni sau chiar ani, în care executarea rămâne în nelucrare. Inițiatorii proiectului subliniază că legea în forma actuală „lasă executarea la bunul plac și arbitrariul debitorului”, care poate amâna punerea în aplicare a hotărârii fără consecințe imediate.

Modificările propuse vizează articolul 906 din Codul de procedură civilă și introduc trei reguli principale pentru accelerarea fazei de executare. În primul rând, dacă debitorul nu își execută obligația în termen de zece zile de la încuviințarea executării, instanța va fi obligată să aplice penalități zilnice între 200 și 2.000 de lei pe zi de întârziere. Această sancțiune, mult mai mare decât nivelul actual, devine certă și nu facultativă, ceea ce ar putea descuraja tergiversarea intenționată a executării.

În al doilea rând, proiectul permite creditorilor să depună cereri repetate de penalități la interval de trei luni, chiar dacă o cerere anterioară a fost respinsă. în forma actuală, respingerea blochează definitiv această cale, limitând posibilitățile creditorului de a-și recupera drepturile. Inițiatorii consideră că intervalul de trei luni este suficient pentru ca debitorul să își îndeplinească obligația, fără a încălca autoritatea lucrului judecat.

În al treilea rând, proiectul introduce apelul ca nouă cale de atac. Dacă instanța refuză să aplice penalități, creditorul va putea depune apel, care va fi judecat de urgență. în prezent, respingerea cererii este definitivă, ceea ce este considerat contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care include faza executării în dreptul la un proces echitabil.

Inițiativa legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și urmează să fie analizată în comisiile de specialitate ale Senatului. Plenul Senatului va da primul vot, însă decizia finală va aparține Camerei Deputaților, forul decizional în acest caz.