Primăriile din România au la dispoziție, în acest an, un buget de 1,5 miliarde de lei pentru proiecte de înființare, extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare. Ministerul Mediului a pus luni în dezbatere publică proiectul ghidului de finanțare pentru programul național gestionat prin Administrația Fondului pentru Mediu, iar mecanismul de acordare a banilor va fi schimbat.

Finanțarea nu va mai fi acordată după principiul „primul venit, primul servit”. În schimb, proiectele depuse de unitățile administrativ-teritoriale vor fi evaluate și punctate în funcție de mai multe criterii, printre care contribuția financiară a primăriei, gradul de maturitate al proiectului, existența documentației tehnice și numărul de gospodării care urmează să fie conectate la rețele.

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că fondurile sunt destinate primăriilor care, în 2026, nu beneficiază de servicii de apă și canalizare, obiectivul fiind dezvoltarea unor infrastructuri care să poată fi utilizate efectiv de comunitățile locale.

Potrivit proiectului de ghid, programul permite finanțarea lucrărilor pentru înființarea, extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare. Sunt eligibile inclusiv investițiile în componentele pentru epurarea apelor uzate și în sistemele de canalizare pluvială.

Prin program, finanțarea nerambursabilă ar putea acoperi până la 95% din valoarea cheltuielilor eligibile, în timp ce autoritățile locale trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 5%. Valoarea maximă a finanțării diferă în funcție de populația unității administrativ-teritoriale. Pentru localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori, plafonul este de 12 milioane de lei, inclusiv TVA. În cazul localităților cu populații cuprinse între 5.000 și 10.000 de locuitori, plafonul ajunge la 20 de milioane de lei, iar pentru UAT-urile cu peste 10.000 de locuitori poate ajunge la 30 de milioane de lei.

Un element important al noului mecanism este introducerea selecției competitive. Proiectele vor primi punctaje în funcție de contribuția proprie a autorității locale, care poate varia între 5% și 15%, dar și de stadiul în care se află investiția. Existența proiectului tehnic și a autorizației de construire reprezintă, de asemenea, criterii luate în calcul.

Un alt criteriu urmărit este impactul concret al investiției asupra comunității. Astfel, vor fi punctate creșterea numărului de roluri fiscale aferente persoanelor fizice și numărul de branșamente sau racorduri noi care vor fi realizate prin proiect.

Programul acordă prioritate și comunităților aflate în situație de infringement din cauza lipsei infrastructurii de apă și canalizare. Ministerul Mediului susține că investițiile sunt necesare și pentru reducerea riscului unor sancțiuni pentru România, în condițiile în care anumite comunități nu au beneficiat la timp de infrastructura necesară.

În același timp, vor fi urmărite proiectele care asigură efectiv accesul gospodăriilor la rețele, astfel încât infrastructura construită să fie utilizată după finalizarea lucrărilor. Autoritățile susțin că noul mecanism urmărește să direcționeze banii către investiții cu impact concret și către comunități în care există o nevoie reală de dezvoltare a serviciilor de apă și canalizare.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2025, 61,1% din populația rezidentă a României era conectată la sistemele de canalizare, în timp ce 60,1% avea acces la sisteme de canalizare prevăzute cu stații de epurare. Ghidul de finanțare urmează să fie discutat în perioada de transparență publică, iar Ministerul Mediului a anunțat că va purta în continuare discuții cu structurile asociative ale autorităților locale înainte de forma finală a programului.