Proiectul Cloudului Privat Guvernamental, considerat cea mai amplă infrastructură digitală critică dezvoltată până acum în România, a intrat în etapa operațională la nivel național. Peste o mie de echipamente IT și patru centre regionale de date au fost deja implementate, urmând ca în perioada următoare sistemul să înceapă să susțină tot mai multe servicii publice digitale destinate cetățenilor și mediului de afaceri.

Noua infrastructură digitală va înlocui treptat sistemele informatice fragmentate ale instituțiilor statului cu platforme integrate și securizate. Scopul principal este ca datele să poată circula între instituții în mod automat și eficient, fără ca cetățenii să mai fie nevoiți să prezinte aceleași documente în mod repetat la diferite ghișee.

Potrivit unui comunicat transmis de companiile Metaminds și Trencadis Corp, implicate în implementarea proiectului pentru Autoritatea pentru Digitalizarea României, infrastructura tehnică a cloudului guvernamental include patru centre regionale de date amplasate în București, Timiș, Brașov și Sibiu. În cadrul acestor centre au fost instalate aproximativ 570 de servere, peste 90 de sisteme de stocare a datelor și aproximativ 340 de echipamente de rețea.

Integrarea și operaționalizarea infrastructurii la nivel național au presupus colaborarea unui număr mare de specialiști. Zeci de ingineri și experți în tehnologie au lucrat împreună cu specialiști ai Serviciului de Telecomunicații Speciale, instituția responsabilă de administrarea tehnică și de securitatea componentei interne a cloudului guvernamental.

Dezvoltatorii proiectului subliniază că această infrastructură va reprezenta baza tehnologică pentru viitoarele servicii publice digitale ale statului român. În perioada următoare, tot mai multe aplicații și sisteme informatice ale instituțiilor publice vor fi migrate în cloud, ceea ce va permite o integrare mai bună a serviciilor administrative.

Conform planului anunțat de autorități, până în luna iunie aproximativ 30 de aplicații și sisteme informatice utilizate pentru furnizarea serviciilor publice vor fi integrate în cloudul guvernamental. Această etapă este esențială pentru realizarea interoperabilității între instituții, adică posibilitatea ca sistemele informatice ale administrației să comunice între ele și să facă schimb de date în mod automat.

Pentru cetățeni, acest lucru ar trebui să însemne acces mai simplu, mai rapid și mai sigur la serviciile publice online. Documentele administrative vor putea fi obținute mai ușor, iar multe proceduri birocratice vor putea fi realizate digital, fără deplasări la sediile instituțiilor.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, în cadrul unei conferințe de specialitate, că dezvoltarea cloudului guvernamental reprezintă un moment important pentru modernizarea administrației publice. Potrivit acesteia, proiectul este gândit ca un „restart” al modului în care funcționează infrastructura digitală a statului.

Oficialul a subliniat că există în prezent un decalaj semnificativ între experiența digitală pe care cetățenii o au în viața privată și modul în care interacționează cu instituțiile statului. în opinia sa, această diferență devine din ce în ce mai dificil de justificat și afectează inclusiv competitivitatea mediului de afaceri din România.

Unul dintre obiectivele majore ale digitalizării administrației este aplicarea principiului „o singură dată”. Acest principiu presupune ca datele personale sau informațiile furnizate de cetățeni să fie introduse o singură dată într-un sistem al statului, iar apoi să poată fi utilizate de alte instituții prin schimb automat de date.

Totodată, vicepremierul a menționat că avansează și proiectul privind implementarea Identității Digitale Europene (EU-ID). Această inițiativă va permite crearea unui punct unic de contact pentru cetățeni și companii și va facilita interoperabilitatea serviciilor digitale inclusiv la nivel european.

Dezvoltarea Cloudului Privat Guvernamental este considerată una dintre cele mai importante etape ale procesului de digitalizare a administrației publice din România, cu impact direct asupra modului în care cetățenii și companiile vor interacționa cu instituțiile statului în anii următori.