Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila au desfașurat acțiuni de control în cadrul Campaniei Naționale privind verificarea respectării prevederilor legale in domeniul relațiilor de muncă de către agenții de muncă temporară și de către utilizatorii salariaților temporari.

Obiectivele acestei acțiuni s-au axat pe creșterea gradului de conștientizare a agenților de muncă temporară în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale aplicabile; creșterea gradului de conștientizare, a utilizatorilor si a salariaților temporari în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale aplicabile; diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea de către agenții de muncă temporară și a utilizatorilor a prevederilor legale în domeniul de referință; verificarea respectării de catre agenții de muncă temporară, care au ca obiect de activitate principală „Activitați de contractare, pe baze temporare, a personalului” cod CAEN 7820, a prevederilor legale in domeniul relațiilor de muncă, referitoare la: contractele de punere la dispoziție, contractele de muncă temporară, registrul general de evidență a salariaților.

De altfel, nu sunt deloc puțini angajatorii brăileni care, cel puțin în această perioadă, apelează la serviciile unor lucrători zilieri în domenii precum construcții, pentru munci necalificate, dar și în agricultură.

Pe această cale, atât angajatorii, precum și cei care prestează astfel de activități trebuie să știe ce prevede legea în cazul acestora. În primul rând, un zilier nu poate lucra mai mult de 12 ore pe zi. În cazul minorilor, ziua de muncă nu poate dura mai mult de șase ore și nu mai mult de 30 de ore într-o săptămână.

Angajatorii au obligația să țină evidența timpului de lucru, pentru fiecare persoană în parte, într-un registru special, în care sunt trecute atât orele de muncă prestate, dar și ora de începere a activității. Programul de lucru este stabilit prin Legea zilierilor, prin care însă nu se impune un program strict de opt ore zilnic. Mai exact, un astfel de poate lucra și sub opt ore, dar și mai mult de opt ore, în funcție de nevoile angajatorului. Trebuie știut însă că în cazul în care se convine pentru un program sub opt ore, plata se va face pentru echivalentul a cel puțin opt ore de muncă.

„Durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopții. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă”, se menționează în ceea ce se numește Legea Zilierilor.

În cazul minorilor, cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, pentru a presta activități necalificate, este nevoie de acordul părinților sau a reprezentanților legali. Minorii trebuie să presteze doar acele activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale. Angajatorul trebuie să aibă grijă ca acestora să nu le fie periclitate dezvoltarea și sănătatea personală.

Legea prevede că un muncitor cu ziua nu poate lucra pentru un beneficiar mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu, iar în cazul în care activitatea pentru care este angajat depășește această perioadă, colaborarea poate continua doar în baza unui contract de muncă pe perioadă determinate.

Cadrul legal aflat în vigoare mai reglementează faptul că un zilier să nu poată presta activități pentru același beneficiar pentru mai mult de 90 de zile cumulate pe perioada unui an calendaristic. Excepție fac cei care lucrează în agricultură, unde aici limita este de 180 de zile.

De asemenea, o persoană nu poate presta activități în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, dar și de această dată excepția este dată de cei care lucrează în agricultură.