Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește pentru începutul anului 2026 un nou pachet de măsuri de austeritate, cunoscut sub numele de „pachetul pe administrație”, care urmărește să crească disciplina financiară în rândul cetățenilor și să îmbunătățească gradul de colectare a taxelor locale și a amenzilor rutiere. Printre cele mai importante prevederi se numără introducerea unor restricții stricte pentru cei care nu își achită obligațiile fiscale sau sancțiunile contravenționale la timp. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, scopul acestor măsuri este acela de a crea un sistem echitabil, în care cei care își respectă obligațiile să nu fie dezavantajați de cei care le ignoră.

Una dintre schimbările majore prevăzute în proiect vizează imposibilitatea de a vinde sau cumpăra locuințe și autovehicule în absența dovezii că persoana în cauză și-a achitat taxele locale și amenzile restante. Practic, orice tranzacție imobiliară sau de înmatriculare va fi blocată până la stingerea datoriilor către administrația locală. Guvernul consideră că această măsură va reduce semnificativ fenomenul acumulării de debite ani la rând, în special în cazul persoanelor care evită plata taxelor profitând de lipsa unor instrumente coercitive suficiente.

Șoferii care ignoră amenzile rutiere vor fi, la rândul lor, vizați de un mecanism mult mai dur decât cel actual. Neplata unei sancțiuni în termen de 90 de zile lucrătoare va atrage automat suspendarea permisului de conducere, indiferent de natura abaterii. Recuperarea permisului va fi posibilă doar după achitarea integrală a tuturor amenzilor restante, nu doar a celei care a declanșat procedura de suspendare. Această abordare urmărește să descurajeze comportamentul repetitiv al celor care acumulează sancțiuni fără să le achite, mizând pe faptul că sistemul nu are pârghii eficiente pentru recuperarea sumelor datorate.

Ministrul Dezvoltării a explicat că situația actuală este problematică pentru autoritățile locale, deoarece banii proveniți din amenzi rutiere ar trebui să ajungă la bugetul local al orașului în care contravenientul are domiciliul. În lipsa plății, primăriile pierd sume importante, ceea ce afectează capacitatea acestora de a finanța serviciile publice. Cseke Attila a subliniat că noul set de reguli este menit să restabilească echilibrul și corectitudinea, arătând că „până acum nu existau instrumente eficiente pentru a-i determina pe cei care nu plătesc să o facă”. Noile măsuri ar urma să întărească autoritatea administrațiilor locale și să asigure un flux financiar mai stabil către bugetele municipale.

Proiectul legislativ care cuprinde aceste modificări se află în fază avansată, potrivit oficialului guvernamental. În prezent, documentul parcurge etapele procedurii de avizare interministerială, iar ministrul a anunțat că intenția este ca, până săptămâna viitoare, proiectul să fie transmis către ministerele implicate pentru obținerea avizelor necesare. Ulterior, după adoptarea în ședința de Guvern, actul normativ va fi trimis în Parlament pentru dezbatere și aprobare. în absența unor contestații la Curtea Constituțională, există șanse ca noul pachet de reguli să intre în vigoare chiar de la 1 ianuarie 2026.

Măsurile propuse se înscriu într-un context mai larg în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să pună sub control cheltuielile publice. „Pachetul pe administrație” reprezintă doar o parte din strategia mai amplă de reformare a administrației locale și de responsabilizare a cetățenilor în raport cu obligațiile lor fiscale. Prin aceste prevederi, Executivul mizează pe creșterea încasărilor la bugetele locale și pe stimularea unui comportament fiscal responsabil, considerând că doar prin reguli clare și ferme se poate obține o disciplină financiară reală.

Deși măsurile au fost salutate de unele primării, există și voci care avertizează că rigiditatea lor ar putea genera nemulțumiri în rândul populației, mai ales în cazul persoanelor cu venituri reduse. Cu toate acestea, Guvernul susține că disciplina fiscală este esențială pentru funcționarea corectă a administrației publice. Rămâne de văzut cum vor evolua dezbaterile parlamentare și dacă forma finală a proiectului va păstra toate prevederile în forma actuală.