Un studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței a scos în evidență faptul că este nevoie de investiții semnificative în dezvoltarea infrastructurii fluviale și trebuie restructurate tarifele, pentru a utiliza eficient porturile și pentru a valorifica potențialul de transport fluvial, mai ieftin și mai puțin poluant. În cadrul studiului, a fost analizat modul de organizare și administrare a infrastructurii de transport fluvial, precum și activitățile economice relevante desfășurate în fiecare port de la Dunăre, cu scopul de a identifica noi oportunități de dezvoltare, care să crească competitivitatea acestui tip de transport. În cadrul raportului, reprezentanții CSDN au afirmat că porturile fluviale românești au o infrastructură slab dezvoltată, neadecvată pentru un transport fluvial modern, comparativ cu celelalte porturi europene dunărene. De asemenea, deși toate cele 9 porturi administrate de către CN APDM SA sunt conectate la rețeaua electrică, doar patru porturi sunt racordate la rețeaua de apă și canalizare (Galați, Brăila, Isaccea și Chilia Veche).

Potrivit profit.ro, care a publicat rezultatele analizei efectuate de CSDN, “se observă că porturile fluviale românești sunt administrate atât de companii naționale, precum și de companii locale aflate în subordinea unităților administrativ – teritoriale, iar o parte din infrastructura de transport fluvial se află în subordinea unor companii. De exemplu, Casa de Cultură a Municipiului Brăila a preluat activitatea portuară administrată de către Serviciul de Transport Public Local de Călători și Administrare Portuară Brăila. De asemenea, administrarea unui port de către mai multe administrații portuare (Brăila este administrat de APDM, Administrația Zonei Libere Brăila și Casa de Cultură a Municipiului Brăila), precum și existența a numeroase administrații în sectorul românesc al Dunării, organizate diferit (regie autonomă, companie națională, societate, instituție publică în subordinea primăriei sau chiar administrație organizată în cadrul primăriei), cu viziuni, bugete și priorități diferite, creează dificultăți legate modalitatea de stabilire a tarifelor și nu permite elaborarea unei strategii unitare de dezvoltare a porturilor românești de la Dunăre. în acest context, CSDN consideră că este necesară reoganizarea administrării porturilor, având în vedere că actualul mod de admninistrare s-a dovedit ineficient. Astfel, CSDN recomandă reorganizarea în așa fel încât porturile fluviale, în special cele care fac parte din rețeaua TEN-T, să fie administrate integral de către o singură entitate, în timp ce altele pot fi desființate, încredințate spre administrarea autorităților locale sau, dacă există cerere, operatorilor privați, așa cum se întâmplă în țările membre UE”.