Alegerile locale din 2028 ar putea aduce o schimbare majoră în administrația publică din România. Un proiect de reorganizare administrativă pregătit de PSD prevede comasarea unor comune și orașe, măsură care ar putea duce la desființarea a până la 18.000 de funcții de primari, viceprimari și consilieri locali.

Anunțul a fost făcut de europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul comisiei PSD pentru reforma administrativă. Potrivit acestuia, social-democrații au realizat simulări pentru aproximativ 1.700 de localități, analizând inclusiv posibilitatea comasării comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.

Comune mici și orașe care nu mai îndeplinesc criteriile demografice

Una dintre principalele direcții ale reformei vizează localitățile care nu mai au populația necesară pentru a-și păstra actualul statut administrativ.

Dragoș Benea susține că peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc criteriul demografic prevăzut pentru această categorie și funcționează, în realitate, la nivelul unor comune. În acest context, comasarea unor unități administrativ-teritoriale ar putea deveni una dintre soluțiile luate în calcul pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea administrației locale.

Potrivit estimărilor PSD, reorganizarea ar putea conduce la dispariția a 15.000-18.000 de funcții de aleși locali. Ar fi vizate posturi de primari, viceprimari și consilieri locali, iar schimbările ar urma să se aplice începând cu alegerile locale din 2028.

Actualii aleși locali nu ar urma să fie afectați în timpul mandatelor în curs, reorganizarea fiind programată să intre în vigoare odată cu următorul ciclu electoral.

Șase criterii pentru stabilirea comasărilor

Planul de reorganizare are la bază șase criterii prin care ar urma să fie evaluată situația fiecărei localități. Printre acestea se numără populația, sustenabilitatea economică și capacitatea administrativă.

Analiza va lua în calcul și conectivitatea rutieră, precum și accesul populației la servicii de urgență. Un alt criteriu important îl reprezintă accesibilitatea serviciilor de bază, precum școlile, grădinițele și dispensarele.

De asemenea, va fi evaluată existența utilităților publice, inclusiv alimentarea cu apă, gazele, iluminatul public și transportul în comun.

Prin aplicarea acestor criterii, PSD susține că urmărește să identifice localitățile care au dificultăți în asigurarea serviciilor administrative și publice și să stabilească formule de organizare considerate mai eficiente.

Inteligența artificială, folosită în analiza localităților

Volumul mare de informații necesare pentru evaluarea celor aproximativ 1.700 de localități presupune corelarea unor date provenite din baze de date publice. Potrivit lui Dragoș Benea, echipa PSD utilizează inclusiv instrumente complexe de inteligență artificială pentru prelucrarea și analizarea acestor informații.

Europarlamentarul admite însă că reforma va întâmpina rezistență politică, inclusiv în interiorul propriului partid. Reducerea numărului de aleși locali ar însemna pierderi de funcții și influență politică nu doar pentru PSD, ci și pentru PNL, UDMR și USR. În opinia sa, principalul beneficiar al reorganizării ar trebui să fie cetățeanul, prin reducerea costurilor administrative și îmbunătățirea funcționării serviciilor publice.

Reforma ar putea fi adoptată până în martie 2027

Discuțiile despre reorganizarea administrației au fost anunțate și la nivelul conducerii PSD. Președintele partidului, Sorin Grindeanu, a declarat pe 26 octombrie că îi propune premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își asume răspunderea atât pentru reforma administrației locale, cât și pentru restructurarea aparatului guvernamental.

Termenul avansat pentru această reorganizare este martie 2027. Social-democrații consideră însă că reforma administrativă ar trebui adoptată, în mod ideal, chiar în cursul acestui an.

Dacă planul va fi pus în aplicare, alegerile locale din 2028 ar putea avea loc într-o configurație administrativă diferită, cu mai puține unități administrativ-teritoriale și un număr semnificativ mai mic de funcții elective. Deocamdată, propunerile se află în etapa de analiză și pregătire politică, iar forma finală a reformei urmează să fie stabilită.