Ministerul Educației a publicat în consultare publică noul curriculum pentru învățământul liceal, destinat să se aplice începând cu anul școlar 2026-2027. Acest demers reprezintă o schimbare majoră în sistemul educațional românesc, având ca obiective centrale reducerea analfabetismului funcțional, formarea competențelor-cheie și o mai bună racordare la cerințele pieței muncii. Autoritățile descriu această transformare ca fiind una „paradigmatică”, în condițiile în care programele actuale sunt vechi de aproape două decenii.

Procesul de modernizare se bazează pe două variante ale planurilor-cadru: o variantă standard, stabilită după ample dezbateri publice, și o variantă alternativă, concepută pentru a acorda mai multă flexibilitate școlilor și profesorilor. Acest model dual urmărește să echilibreze relația dintre disciplinele din aria științelor și cele din zona culturală și de dezvoltare personală, dintre centralizare și adaptarea la nevoile fiecărei comunități școlare. Potrivit ministrului Daniel David, varianta alternativă permite o personalizare mai puternică a învățării, oferind libertate unităților școlare care își doresc să își configureze curriculumul într-o manieră proprie.

Noua etapă din procesul de modernizare se referă la elaborarea programelor școlare, considerate fundamentale pentru atingerea celor opt competențe-cheie care vor sta la baza educației liceale. Scopul este ca elevii să parcurgă un traseu educațional coerent, orientat către dezvoltarea abilităților necesare unei societăți moderne și unei piețe a muncii în continuă schimbare. Competențele stabilite includ alfabetizarea în limbă și comunicare, competențele multilingvistice, domeniul STEM, competențele digitale, abilitățile de viață, responsabilitatea civică, juridică și de mediu, competențele antreprenoriale și sensibilitatea culturală.

Un aspect esențial al noilor programe este alocarea a 25% din timpul fiecărei discipline pentru activități remediale sau pentru consolidarea competențelor formate. Astfel, se creează cadrul necesar pentru a sprijini elevii care întâmpină dificultăți, dar și pentru a stimula performanța acolo unde există potențial. Această abordare are ca principal obiectiv reducerea analfabetismului funcțional, considerat astăzi o problemă majoră, cu implicații serioase asupra sănătății societății. Ministrul Educației avertizează că incapacitatea de a folosi competențele de bază în viața de zi cu zi îi expune pe tineri manipulării, pseudoștiinței și integrării deficitare pe piața muncii.

Implementarea noului curriculum va continua cu elaborarea manualelor și formarea profesorilor, astfel încât aceștia să poată aplica metode moderne de predare și evaluare. Se urmărește, totodată, finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, oferind astfel un cadru unitar pentru măsurarea progresului elevilor. Toate aceste măsuri ar trebui să contribuie la îmbunătățirea calității educației și la o mai bună pregătire a generațiilor viitoare.

Ministrul Daniel David subliniază impactul pe termen lung al schimbărilor propuse, afirmând că elevii care vor începe clasa a IX-a în 2026 vor beneficia de un curriculum capabil să formeze competențele necesare unei societăți moderne. Conform acestuia, reducerea drastică a analfabetismului funcțional nu este doar un obiectiv pedagogic, ci o condiție pentru viitorul național, în contextul în care nivelul scăzut al competențelor de bază a fost deja asociat cu riscuri de securitate națională.