Mai multe manifestări culturale dedicate Zilei Municipiului Brăila, 20 ianuarie, au avut loc la Muzeul Brăilei, sub coordonarea conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul instituției muzeale brăilene. La acest moment special a participat și Ciprian Ionuț Dobre, vicepreședinte al Consiliului Județean Brăila.

Astfel, la Centrul expozițional „Gheorghe Naum”, a avut loc vernisajul expoziției Paradisul avifaunistic din Bălțile Brăilei, prezentat de Cristian Lalu, gestionarul Colecției Științe ale Naturii. În schimb, la Sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, activitățile au debutat cu lansarea ziarului „Brăila 657” - cercetător științific dr. Zamfir Bălan; deschiderea expoziției foto-documentare „Brăila Monumentală” în cadrul căreia a conferențiat: prof. univ. dr. Ana Maria Grămescu, precum și prezentarea volumului „Necropolele preistorice de la Brăilița, în zona Dunării de jos. O nouă abordare”, apărută la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I” și Editura ,,Cetatea de Scaun” din Târgoviște, distinsă cu premiul „Dimitrie Onciul” al Academiei Române (2024). Au prezentat: cercetător științific dr. Valeriu Sîrbu, cercetător științific dr. Cristian Schuster, dr. Stănică Pandrea, șef Serviciul Cercetare, Documentare, Valorificare.

La Casa Umorului Desenat a fost organizat vernisajul expoziției de artă satirică Personalitățile Brăilei văzute de Gabriel Rusu, urmat de lansarea albumului Gabriel Rusu, „Personalitățile Brăilei / The Personalities of Brăila”, apărut la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”, în prezența autorului Au prezentat: criticul de artă dr. Marius Tița și sociologul dr. Mircea Munteanu.

Brăila, un oraș cu o istorie îndelungată, este situat în sud-estul României, pe malul stâng al Dunării, și a jucat un rol important în evoluția economică și culturală a regiunii. Prima atestare documentară a orașului datează din 20 mai 1368, într-un act semnat de domnitorul Vladislav I. în acest document, orașul este menționat sub denumirea de „Brăila”, iar acest eveniment reprezintă începuturile sale ca localitate de importanță strategică. Deși Brăila este atestată din această perioadă, istoria sa este mult mai veche, iar locuitorii din zonă erau deja cunoscuți pentru activitățile comerciale și pescărești.

Brăila a fost, de-a lungul secolelor, un important punct de legătură între lumea europeană și Orient. Grație poziției sale pe malul Dunării, orașul a avut un rol esențial în comerțul fluvial și maritim, fiind un nod comercial important între regiunile Europei Centrale și Marea Neagră. în perioada medievală, Brăila era deja un centru vital pentru comerțul cu grâne, pește, sare și alte produse. Această dezvoltare economică s-a reflectat și în construcția de porturi, care au permis orașului să devină o adevărată poartă de intrare și ieșire a mărfurilor din și spre Imperiul Otoman, dar și spre alte zone ale Europei.

De-a lungul vremii, Brăila a suferit mai multe schimbări politice, fiind sub influența diferitelor puteri. în perioada otomană, orașul a intrat în componența Imperiului Otoman și a fost un important centru comercial și militar. În acest timp, orașul a cunoscut o expansiune economică semnificativă, dar și o dezvoltare culturală, având la rândul său o comunitate mixtă, formată din români, turci, greci, evrei și alte etnii. în această perioadă, Brăila a cunoscut și o dezvoltare a infrastructurii, fiind dotată cu importante edificii administrative și comerciale.

În perioada modernă, Brăila a continuat să fie un oraș de importanță strategică și economică. După Războiul de Independență din 1877, Brăila a devenit parte din România și a început să se dezvolte rapid ca un important centru industrial, comercial și portuar. Dezvoltarea industriei în oraș a fost strâns legată de navigația pe Dunăre și de legăturile comerciale cu statele riverane ale fluviului.

Începând cu secolul XX, Brăila a continuat să se modernizeze, iar infrastructura sa a fost extinsă pentru a face față cerințelor economiei moderne. Portul Brăila a devenit unul dintre cele mai importante porturi fluviale ale României, având o contribuție semnificativă la comerțul cu marfuri și transportul internațional. Orașul a rămas, de asemenea, un important centru de producție agricolă, fiind un loc cheie în industria cerealieră și a procesării alimentare.