După introducerea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru indemnizațiile de creștere a copilului, Guvernul României ia în calcul o nouă măsură care ar putea afecta direct veniturile mamelor care aleg să stea acasă în primii doi ani de viață ai copilului. Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, statul intenționează să reducă procentul din venitul anterior pe care îl acordă sub formă de indemnizație, de la 85% la 75%.

În momentul de față, o mamă poate primi, lunar, o indemnizație reprezentând 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, cu un plafon maxim de 8.500 de lei. Această sumă a fost deja afectată de recenta introducere a CASS, în valoare de 10%, ceea ce înseamnă că venitul efectiv s-a redus la 7.650 de lei. Dacă noua măsură va fi aplicată, indemnizația lunară va scădea și mai mult, iar impactul va fi resimțit în special de femeile active profesional, care au avut venituri medii sau mari înainte de concediu.

Concediul de creștere a copilului este reglementat în România pentru o perioadă de până la doi ani, timp în care părintele beneficiar poate primi o indemnizație lunară. În prezent, peste 150.000 de femei se află în acest tip de concediu, iar mai mult de jumătate dintre ele primesc o indemnizație cuprinsă între 1.652 și 5.000 de lei. Una din patru beneficiare se încadrează la indemnizația minimă, de 1.651 de lei.

Dacă procentul va fi redus la 75%, mamele care câștigau anterior venituri mai mari vor resimți diminuări semnificative. De exemplu, pentru un venit net de 7.000 de lei, indemnizația actuală este de 5.950 de lei (85%), însă ar urma să scadă la 5.250 de lei (75%), sumă din care se va aplica și CASS, rezultând un venit net lunar de 4.725 de lei.

Guvernul mizează pe o economie de aproximativ 54 de milioane de lei lunar prin implementarea acestei măsuri. Cu toate acestea, economiștii atrag atenția că această sumă este nesemnificativă în raport cu deficitul bugetar al României și că o astfel de decizie nu va rezolva dezechilibrele structurale ale bugetului. În schimb, ar putea avea efecte negative pe termen lung.

Specialiștii în demografie avertizează că această schimbare riscă să amplifice scăderea natalității. Anul trecut, România a înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimele decenii, un record negativ în statistica natalității. Sporul natural este deja pe un trend descendent, iar politicile de descurajare a maternității nu fac decât să agraveze fenomenul. Reducerea sprijinului financiar pentru familii aflate în perioada critică a îngrijirii copiilor mici poate determina multe femei să amâne nașterea unui copil sau chiar să renunțe la ideea de a deveni mame.

În lipsa unei confirmări oficiale, măsura rămâne deocamdată la nivelul intenției. Totuși, dacă va fi transpusă în practică, schimbarea va genera, cel mai probabil, reacții negative în rândul societății, al asociațiilor de părinți și al organizațiilor pentru drepturile femeilor.