Guvernul condus de Ilie Bolojan a venit în fața românilor cu un pachet complex de măsuri fiscale, conceput pentru a contracara efectele unui deficit bugetar record, acumulat în timpul guvernărilor anterioare. Scopul declarat este reducerea deficitului într-un termen rezonabil, printr-un proces fiscal care urmează să fie implementat în două etape, începând cu 1 august 2025 și continuând cu 1 ianuarie 2026.

Planul va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului, una dintre cele mai rapide căi legislative pentru implementarea unor reforme de amploare.

Majorarea TVA-ului la 21%
Măsurile care intră în vigoare la 1 august 2025 se concentrează în principal pe creșterea veniturilor bugetare. Printre cele mai importante modificări se numără majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, o măsură cu impact semnificativ, estimat la 3,6 miliarde lei pentru anul 2025 și 11,7 miliarde lei în 2026. În paralel, cota redusă de TVA de 9% va fi majorată la 11% pentru produse esențiale precum alimente, medicamente, apă pentru irigații și servicii de canalizare, cu un impact estimat la 800 milioane lei în 2025 și 2,6 miliarde lei în anul următor.

Un alt segment vizat de modificări este cel al produselor și serviciilor care beneficiază în prezent de o cotă TVA de 5%. Aceasta va fi crescută la 11% pentru energie termică în sezonul rece, lemne de foc, accesul la obiective culturale, cărți și publicații. Impactul financiar al acestei modificări este calculat la 139 milioane lei în 2025 și 450 milioane lei în 2026.

O parte dintre serviciile care beneficiau de cote reduse de TVA vor trece la cota standard de 21%. Astfel, serviciile hoteliere, cele de restaurant și catering (cu excepția anumitor băuturi), livrarea de locuințe sociale, echipamentele verzi și accesul la târguri sau evenimente sportive vor fi impozitate mai consistent, cu un aport bugetar estimat la 2,2 miliarde lei în 2025 și 7,4 miliarde lei în 2026.

Accize mai mari la combustibil, alcool, tutun și zahăr
Accizele vor fi, de asemenea, majorate pentru mai multe categorii de produse: carburanți, alcool, tutun și produse cu conținut ridicat de zahăr. Această măsură este estimată să aducă la buget 1,5 miliarde lei în 2025 și aproape 5 miliarde lei în 2026. Un alt element de noutate este introducerea unei contribuții de asigurări de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei lunar, aplicabilă doar părții care depășește acest prag. Estimările indică venituri suplimentare de 1,3 miliarde lei în primul an de aplicare și 4,1 miliarde lei în anul următor.

Taxe mai mari pentru jocurile de noroc
Sectorul bancar va fi supus unei impozitări suplimentare, prin dublarea cotei de la 2% la 4% din cifra de afaceri, o măsură care se preconizează că va aduce la buget 334 milioane lei în 2025 și 1,3 miliarde lei în 2026. Nici industria jocurilor de noroc nu este ocolită, fiind prevăzute taxe mai mari pentru operatorii online, slot machines și aparate operate de Loteria Națională. Estimările indică încasări suplimentare de 500 milioane lei în 2025 și 1 miliard lei în 2026.

Diminuarea sporurilor acordate în sistemul public
Pe partea de cheltuieli, guvernul Bolojan propune reduceri care vizează mai multe domenii-cheie. Un prim set de măsuri se referă la diminuarea sporurilor acordate în sistemul public. Sporurile pentru condiții periculoase vor fi plafonate la 300 de lei pe lună, iar cele pentru fonduri europene vor scădea de la 50% la 35% din salariul de bază. Alte stimulente vor fi limitate la cel mult 30% din salariul de bază, cu un efect bugetar de 600 milioane lei în 2025 și 1,44 miliarde lei în 2026.

Schimbări în învățământ și sănătate
Sectorul educațional va suferi o restructurare importantă. Din anul școlar 2025-2026, norma didactică va fi majorată cu 10%, bursele elevilor și studenților vor reveni la nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția celor sociale), iar clasele vor avea un număr mediu mai mare de elevi. Aceste măsuri sunt estimate să genereze economii de 450 milioane lei în 2025 și 4,3 miliarde lei în 2026.

Reforma Casei Naționale de Asigurări de Sănătate va aduce noi contribuții pentru co-asigurați și un sistem diferențiat de compensare a concediilor medicale, în funcție de durata acestora. Astfel, indemnizațiile vor varia de la 55% pentru concedii de până la 7 zile, la 75% pentru cele mai lungi de 15 zile. Impactul bugetar este estimat la 800 milioane lei în 2025 și 1,35 miliarde lei în 2026.

Reformă structurală pentru companiile de stat
Autoritățile publice locale vor fi nevoite să devină mai eficiente, prin reducerea normativelor de personal raportat la populație, actualizarea formulelor de echilibrare bugetară și legarea transferurilor de performanța fiscală locală. Se urmărește, totodată, încurajarea cofinanțării investițiilor naționale de către autoritățile locale. Aceste măsuri sunt estimate să reducă cheltuielile cu 600 milioane lei în 2025 și 750 milioane lei în 2026.

Companiile de stat vor trece printr-o reformă structurală care presupune reducerea treptată a subvențiilor, în special pentru cele neperformante, restructurarea activităților nerentabile și creșterea transparenței operaționale. Se dorește, de asemenea, maximizarea profiturilor și a dividendelor returnate către bugetul de stat. Economiile rezultate sunt evaluate la 150 milioane lei în 2025 și 250 milioane lei în 2026.

Instituțiile publice autofinanțate vor fi supuse unei supravegheri bugetare mai stricte și vor trebui să raționalizeze cheltuielile curente. Se vor impune măsuri de reorganizare, regionalizare, externalizare a serviciilor suport și reducerea personalului administrativ. De asemenea, va fi limitată creșterea salariilor în instituțiile cu niveluri salariale considerate excesive. Această reformă va contribui cu 150 milioane lei în 2025 și 250 milioane lei în 2026.

Reducerea investițiilor publice reprezintă un pilon important al consolidării bugetare. Se are în vedere transferul proiectelor eligibile din componenta de împrumut a PNRR către cea de grant, precum și revizuirea și restructurarea programelor naționale de investiții. Autoritățile locale vor trebui să contribuie cu fonduri proprii, iar cadrul legal privind evaluarea și selecția investițiilor va fi actualizat. Aceste măsuri sunt estimate să genereze economii de 10 miliarde lei în 2025 și 2,5 miliarde lei în 2026.

Creșterea impozitului pe dividende la 16%
Începând cu 1 ianuarie 2026, va fi introdusă o altă măsură cu impact major asupra veniturilor bugetare: creșterea impozitului pe dividende la 16%, ceea ce va aduce la buget 3,63 miliarde lei anual. Această decizie face parte dintr-un efort mai amplu de realiniere a sistemului fiscal, cu scopul de a echilibra povara fiscală și de a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.