×
Social
Sănătate
Economic
Educație
Cultură
Evenimente
Administrație
Sport
Publicitate
4.8600
5.3494
Ziar Braila
Proiect de lege pentru îngrijirea pacienților aflați în stadia terminale


• 16 noiembrie 2026, Adriana BURLACU


Un proiect de lege care vizează îngrijirea pacienților aflați în stadii terminale este în analiză la departamentul juridic al Colegiului Medicilor din România (CMR). Documentul a fost elaborat în colaborare cu Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) și Avocatul Poporului și urmărește să stabilească un cadru legal clar pentru deciziile medicale luate în ultimele zile de viață ale pacienților cu afecțiuni ireversibile.

Inițiativa vine în contextul preocupărilor privind dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative și consolidarea drepturilor pacienților. Proiectul urmărește să clarifice modul în care medicii pot decide limitarea sau renunțarea la tratamentele care nu mai oferă șanse reale de recuperare, fără ca aceste măsuri să fie confundate cu abandonarea pacientului sau cu practici de tipul eutanasierii.

Demnitatea pacientului, prioritate în deciziile medicale

Unul dintre principiile centrale ale proiectului este asigurarea demnității persoanelor aflate la finalul vieții. Îngrijirea ar urma să fie orientată către confortul pacientului, controlul durerii și reducerea suferinței, nu către prelungirea cu orice preț a unor intervenții medicale care nu mai pot schimba evoluția bolii.

Documentul își propune, totodată, să elimine lacunele legislative care îi pot expune pe medici la acuzații penale atunci când decid limitarea unor terapii considerate inutile sau disproporționate în cazul pacienților aflați în stadii ireversibile.

Președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, susține necesitatea unei asemenea reglementări, arătând că actualul cadru legislativ nu oferă suficientă claritate nici personalului medical, nici pacienților și familiilor acestora.

Reprezentanții din domeniul sănătății subliniază că proiectul nu urmărește „oprirea aparatelor” și nu are legătură cu legalizarea eutanasiei. Scopul este stabilirea unor limite clare pentru tratamentele curative atunci când acestea nu mai au șanse de reușită, concomitent cu asigurarea îngrijirilor paliative.

Proiectul nu prevede legalizarea eutanasiei

Inițiativa se diferențiază de legislația unor state europene precum Olanda, Belgia, Luxemburg sau Spania, unde eutanasia ori sinuciderea asistată sunt permise în anumite condiții. Proiectul românesc nu propune legalizarea acestor practici.

În schimb, documentul are în vedere principii întâlnite în modele legislative din Franța și Marea Britanie, care reglementează refuzul sau retragerea tratamentelor disproporționate. Este vizată inclusiv problema obstinației terapeutice, respectiv continuarea unor intervenții medicale care nu mai aduc beneficii reale pacientului și pot prelungi suferința.

Un rol important ar urma să îl aibă voința pacientului, exprimată inclusiv în prealabil, precum și recomandările și procedurile care să ofere medicilor protecție juridică atunci când iau decizii medicale dificile, în conformitate cu legea și cu principiile etice.

Trei forme de îngrijire paliativă

Proiectul are în vedere trei categorii principale de servicii. îngrijirile paliative staționare ar urma să fie acordate în spitale sau centre specializate, în special pacienților ale căror simptome nu pot fi controlate la domiciliu.

A doua categorie este reprezentată de îngrijirile paliative ambulatorii, care includ consultații și supraveghere medicală în regim de zi sau în cabinete de specialitate. Cea de-a treia vizează serviciile la domiciliu, oferite de echipe multidisciplinare formate din medici, asistenți medicali, psihologi și asistenți sociali. Acestea au rolul de a controla durerea, de a ameliora simptomele și de a sprijini atât pacientul, cât și familia acestuia.

România are un deficit major de servicii paliative

Una dintre problemele importante ale sistemului medical românesc este numărul insuficient de centre și paturi destinate îngrijirilor paliative. La nivel național există aproximativ 3.700 de paturi în sectorul public și privat, în condițiile în care necesarul este estimat la cel puțin 15.000.

Accesul pacienților la servicii specializate rămâne limitat. Există județe fără niciun pat de paliație, iar numeroase spitale județene nu dispun de compartimente dedicate. În aceste condiții, pacienții aflați în stadii terminale ajung adesea să fie îngrijiți în secții de Oncologie sau Terapie Intensivă, chiar și atunci când prioritatea ar trebui să fie controlul simptomelor și confortul.

Proiectul de lege se află încă în etapa de analiză juridică, astfel că prevederile sale nu reprezintă, în acest moment, legislație în vigoare.