În ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cu factorii decidenți locali au fost analizate și măsurile necesare pregătirii, prevenirii și asigurării capacității de răspuns la riscurile generate de creșterea nivelului Dunării.
Reprezentanți din cadrul instituțiilor cu atribuții în situații de urgență au explicat că, la acest moment, nu sunt raportate probleme majore.
Pentru ca viitura de pe Dunăre să nu ne ia prin surprindere și să producă pagube însemnate, au început deja să fie luate primele măsuri în acest sens. Astfel, se astupă galeriile de animale din digul Călmățui-Gropeni-Chiscani.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila a anunțat faptul că pe digul Călmățui-Gropeni-Chiscani există zone afectate de galeriile de animale săpate în diguri, cu mențiunea că taluzul exterior nu este afectat. În aceste condiții, specialiștii SGA Brăila lucrează la punerea în siguranță prin completări mecanizate de terasamente pe raza comunelor Gropeni, Chiscani, Stăncuța, Berteștii de Jos.
La sediul Instituției Prefectului Județul Brăila a fost convocată, marți 24 septembrie, ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cu factorii decidenți locali pentru a analiza situația hidrologică a Dunării în contextul hidrometeorologic existent în țările în amonte de intrarea fluviului pe teritoriul României, unde cantități importante de precipitații au produs debite mari. Cu această ocazie au fost analizate și măsurile necesare pregătirii, prevenirii și asigurării capacității de răspuns la riscurile generate de creșterea nivelului Dunării. Printre măsurile discutate se numără consolidarea zonelor identificate cu probleme de pe malul Dunării, pregătirea echipelor de intervenție în caz de urgență. De altfel, Instituția Prefectului Județul Brăila a informat din timp Unitățile Administrativ Teritoriale riverane de pe raza județului Brăila asupra măsurilor de precauție pe care trebuie să le adopte.
Reprezentanți din cadrul instituțiilor cu atribuții în situații de urgență au explicat că, la acest moment, nu sunt raportate probleme majore și au dat asigurări că atenția se canalizează pe monitorizarea evoluției hidrologice a Dunării și a afluenților, pe monitorizarea digurilor și lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor pentru identificarea eventualelor puncte critice apărute, precum și pe mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni rapid dacă situația o va impune.
Autoritățile au afirmat că, de la intrarea în țară, unda de viitură ar putea ajunge la intrarea în județul Brăila în circa 7 – 10 zile, în funcție de debitul tranzitat.
Reamintim faptul că în ultimii 20 de ani, cel mai mare debit înregistrat la Brăila a fost de 15.180 metri cubi/secundă, la nivel de 714 cm, în data de 6 iulie 2010, când situația a fost ținută sub control.
