Noua lege a salarizării în sectorul bugetar a intrat în etapa finală de negociere, iar Guvernul încearcă să găsească un compromis între revendicările sindicatelor, limitele bugetare și angajamentele asumate prin PNRR. Dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public, peste 800.000 ar urma să beneficieze de creșteri salariale în urma aplicării noii legi.

Reforma are ca obiectiv principal corectarea diferențelor salariale dintre angajații care desfășoară activități similare, dar care sunt remunerați diferit în funcție de instituția sau domeniul în care lucrează. în același timp, proiectul trebuie să respecte un plafon financiar strict și să fie adoptat și promulgat până la 31 august 2026, termen legat de accesarea unei tranșe de 770 de milioane de euro din PNRR.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că proiectul a ajuns într-o formă mult mai avansată față de variantele anterioare, în special în ceea ce privește sectorul Sănătății. Cea mai importantă constrângere rămâne însă plafonul stabilit pentru anul 2027. Impactul bugetar maxim acceptat este de 12,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 7,3% a masei salariale din sectorul public.

Limita a fost stabilită în urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, iar ministrul Muncii a precizat că depășirea plafonului nu reprezintă o opțiune. Situația este cu atât mai dificilă cu cât, în faza inițială a negocierilor, solicitările venite din partea instituțiilor și sindicatelor ar fi presupus un efort bugetar de peste 20 de miliarde de lei.

Pentru a se încadra în plafon, Guvernul analizează reașezarea grilelor salariale, modificarea unor sporuri și acordarea etapizată a anumitor majorări. Prin urmare, creșterile prevăzute de noua lege nu vor putea fi acordate în toate cazurile integral și imediat.

Un element important al reformei este introducerea unei clauze de protecție a venitului. Noua grilă nu ar trebui să determine scăderea venitului net aflat în plată pentru angajații din sectorul public. În situațiile în care recalcularea salariului de bază și modificarea unor sporuri ar conduce la diminuarea veniturilor, diferența ar urma să fie acoperită prin sume compensatorii. Acestea ar avea caracter salarial, ar fi impozitate și ar intra inclusiv în calculul pensiei.

Spre deosebire de variantele precedente ale proiectului, protecția nu ar mai fi limitată la o perioadă de cinci ani. Compensația ar urma să fie acordată atât timp cât este necesar pentru ca venitul angajatului să nu scadă sub nivelul actual.

În Sănătate, negocierile cu organizațiile sindicale au produs deja modificări importante. Discuțiile au vizat salariile de bază, plata gărzilor, sporurile și mecanismele de protecție a veniturilor. Potrivit estimărilor ministrului Muncii, peste 75% dintre angajații din familia ocupațională Sănătate ar urma să beneficieze de creșteri salariale, în timp ce sub 18% dintre cazuri ar putea necesita măsuri compensatorii. Acordul final cu sindicatele nu este însă semnat.

Educația rămâne unul dintre cele mai complicate capitole. Ministerul Muncii pregătește o nouă grilă pentru învățământul preuniversitar și universitar, însă trebuie respectat și angajamentul asumat după greva generală din 2023 privind raportarea salariului profesorului debutant la salariul mediu brut pe economie. Aplicarea integrală a formulei din 2027 ar depăși plafonul financiar, astfel că soluția analizată este eșalonarea creșterilor, cu intrarea integrală în vigoare a noii grile în 2028.

În paralel, Ministerul Educației propune dublarea plății cu ora, pentru ca orele suplimentare să rămână atractive și să poată fi acoperite mai ușor posturile vacante. Se află în discuție și diferențierea indemnizației de dirigenție, care ar urma să fie cuprinsă între 10% și 20%, în funcție de criterii ce urmează să fie stabilite.

După finalizarea negocierilor tehnice, proiectul trebuie să obțină susținerea politică necesară pentru adoptare. Discuțiile de la Palatul Cotroceni, inclusiv cele cu reprezentanții PSD, au fost descrise de ministrul Muncii drept constructive, însă partidele solicită soluții acceptabile atât financiar, cât și social.

Termenul de 31 august 2026 este esențial pentru finalizarea reformei. Până la această dată, legea trebuie adoptată și promulgată pentru îndeplinirea jalonului din PNRR și accesarea celor 770 de milioane de euro. în aceste condiții, Guvernul are la dispoziție un interval foarte scurt pentru a ajunge la un acord cu sindicatele și pentru a definitiva o reformă care trebuie să corecteze inechități salariale, fără să depășească limitele bugetare asumate.