Sistemul medical românesc trece printr-una dintre cele mai vizibile schimbări din ultimii ani: pornind de la 1 septembrie 2026, orice pacient își va putea găsi rețetele, biletele de trimitere și istoricul serviciilor decontate de stat într-un singur cont online, pe platforma „E-Sănătatea Mea". Proiectul e administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și funcționează ca parte a Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate.

Practic, tot ce ținea până acum de hârtii purtate din cabinet în cabinet — trimiteri, rețete, formulare — devine accesibil digital, la un click distanță.

De ce contează pentru pacienți

Cel mai concret câștig e reducerea drumurilor și a hârtiilor. Un pacient care iese de la medicul de familie cu o trimitere nu va mai trebui să o care fizic până la specialist — documentul va fi deja vizibil în sistem, iar medicul la care ajunge îl va găsi direct în platformă.

CNAS a construit portalul din 12 module: un dosar personal cu istoricul medical, o secțiune dedicată rețetelor (cu tot ce a fost eliberat în timp), un modul cu starea de sănătate, unul care arată exact ce servicii au fost decontate — consultații, investigații, tratamente — și un modul separat pentru furnizorii de servicii medicale. Președintele instituției a numit portalul, într-o formulă devenită deja recurentă în comunicatele oficiale, „portofelul digital de sănătate" al românilor, estimând circa 20 de milioane de utilizatori potențiali.

Programările la medic, următorul pas

Dincolo de documente, urmează și digitalizarea programărilor. Componenta va fi integrată tot în „E-Sănătatea Mea", însă furnizorii de servicii medicale nu sunt obligați să o folosească imediat — termenul dat este trimestrul IV din 2026, după o etapă de testare.

Cât despre acces: contul se poate deschide fie prin aplicația de identitate digitală ROeID, fie direct la un medic în contract cu CNAS, care validează identitatea pe loc, pe baza actului. Noul buletin electronic va putea, la rândul lui, să țină locul cardului de sănătate — cele două urmând să coexiste o vreme.

Rămâne opțională

Important de reținut: nimeni nu e forțat să treacă la varianta digitală. CNAS a insistat pe acest punct — platforma e gândită ca o alternativă, nu ca o obligație, iar circuitul clasic de accesare a serviciilor medicale rămâne valabil pentru cei care preferă hârtia sau nu au acces la internet.

Cum văd medicii schimbarea

Printre cei care lucrează direct cu pacienții, tonul e mai degrabă optimist, dar cu rezerve legate de partea practică.

Un argument recurent: pacienții vor scăpa de așteptările lungi — uneori de ore, alteori de zile — pentru o simplă programare, iar accesul rapid la propriile documente medicale e văzut ca un avantaj clar. Beneficiul nu e unilateral: și medicii ar urma să câștige timp, având acces instant la istoricul complet al pacientului, inclusiv la ce anume a fost decontat pe numele lui.

Există și o problemă punctuală pe care digitalizarea ar putea-o rezolva: situația des întâlnită în cabinete în care pacientul uită acasă documentele necesare consultației.

Rezervele apar, însă, când discuția ajunge la funcționare efectivă. Ideea în sine e considerată un pas firesc, dar întrebarea care revine este dacă sistemul chiar va fi intuitiv și stabil în utilizare, nu doar pe hârtie. Un aspect ridicat separat ține de persoanele în vârstă — categorie care, în general, are cele mai mari dificultăți cu instrumentele digitale, iar succesul platformei ar putea depinde tocmai de cât de simplu va fi folosită de acest segment de pacienți.

Proiectul se leagă și de agenda europeană privind interoperabilitatea datelor medicale — Spațiul European al Datelor privind Sănătatea (EHDS) și rețeaua MyHealth@EU — menită să faciliteze schimbul de date medicale între țările UE.