Ziua Culturii Naționale este sărbătorită anual, începând din 2011, la data de 15 ianuarie, zi aleasă simbolic pentru a marca nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu, născut la 15 ianuarie 1850 și dispărut prematur la 15 iunie 1889. Această zi reprezintă nu doar un omagiu adus personalității eminesciene, ci și un prilej de reflecție asupra valorilor fundamentale ale culturii românești, asupra continuității și identității spirituale a națiunii.

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila marchează Ziua Culturii Naționale prin organizarea unei expoziții documentare intitulate „Trecut-au anii…”, amenajată la parterul Compartimentului Împrumut Carte pentru Adulți. Expoziția reunește, în vitrinele sale, volume reprezentative din opera lui Mihai Eminescu, alături de documente care reflectă modul în care creația sa a fost receptată și interpretată de critica literară de-a lungul timpului. Prin selecția realizată, publicul este invitat să redescopere nu doar poetul, ci și complexitatea operei sale și impactul durabil pe care acesta l-a avut asupra literaturii și culturii române.

Ziua Culturii Naționale este, în același timp, un moment de recunoaștere a tuturor creatorilor români care, prin operele lor, au contribuit la definirea și afirmarea culturii naționale. Literatura, filosofia, artele plastice, muzica, teatrul, cinematografia, dar și domenii precum istoria, diplomația sau viața politică sunt repere ale unui patrimoniu cultural care trebuie cunoscut, respectat și transmis generațiilor viitoare. Cultura națională devine astfel un liant între generații, o punte de legătură între trecut, prezent și viitor.

Mihai Eminescu a fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, considerat de critica literară postumă cea mai importantă voce poetică din literatura română. Formația sa intelectuală solidă și cultura filosofică profundă se reflectă în opera sa, influențată de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, precum și de ideile unor filosofi precum Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Georg Wilhelm Friedrich Hegel. A fost membru activ al societății „Junimea” și a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”, implicându-se activ în viața culturală și politică a epocii sale. A publicat primul poem la doar 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

Deși viața sa a fost scurtă, Eminescu a lăsat posterității o creație vastă și diversă, cuprinzând poezie, proză, dramaturgie și publicistică. Manuscrisele sale, adunate în 46 de volume, însumând aproximativ 14.000 de file, au fost donate Academiei Române de Titu Maiorescu, la 25 ianuarie 1902, constituind un tezaur de o valoare inestimabilă pentru cultura română.

Personalitatea și opera lui Mihai Eminescu au fost elogiate de numeroși critici și filosofi. Acad. prof. dr. Zoe Dumitrescu Bușulenga afirma că opera eminesciană luminează, asemenea unei stele fixe, întregul cer al națiunii, iar Constantin Noica îl definea drept „omul deplin al culturii românești”, subliniind deschiderea totală a spiritului său către universalitate. De asemenea, Titu Maiorescu anticipa, încă din 1889, că literatura poetică română va intra în secolul al XX-lea sub auspiciile geniului eminescian.

Ziua Culturii Naționale este marcată și în alte state europene, prin omagierea unor figuri emblematice ale culturii fiecărei națiuni, iar în Republica Moldova, data de 15 ianuarie a devenit, de asemenea, Ziua Culturii Naționale. Expoziția „Trecut-au anii…” poate fi vizitată în perioada 15–28 ianuarie 2026 și este realizată de Doina Lalu, bibliotecar, ca un omagiu adus operei și spiritului eminescian.