Un proiect legislativ recent propune ca adăposturile de protecție civilă din blocurile de locuințe să poată fi reabilitate cu fonduri alocate de primării, care vor avea responsabilitatea de a finanța lucrările și de a contracta firmele specializate pentru executarea acestora. Adăposturile civile sunt amenajări și dotări menite să asigure supraviețuirea persoanelor în caz de bombardamente sau alte situații de urgență, însă, în prezent, proprietarii, de regulă asociațiile de proprietari, nu dispun de resursele financiare necesare pentru întreținerea și modernizarea lor.

Datele furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență arată că situația adăposturilor civile din România este precară. Pe lăngă numărul insuficient de astfel de spații, multe nu corespund standardelor actuale și necesită lucrări de reabilitare. Problemele vizează, în principal, vechimea instalațiilor și lipsa utilităților moderne, multe dintre adăposturi fiind proiectate în urmă cu decenii și necesitând investiții substanțiale pentru a fi utilizate în condiții de siguranță.

În prezent, întreținerea acestor adăposturi revine proprietarilor, care trebuie să ia măsuri pentru menținerea lor în stare de funcționare. În practică însă, aceștia nu dispun nici de resursele financiare, nici de capacitatea tehnică necesară pentru realizarea lucrărilor specifice, cum ar fi amenajarea sau refacerea gurilor de ventilație, etanșarea pereților, racordarea la rețele electrice de urgență, instalarea ușilor etanșe sau implementarea sistemelor de filtrare a aerului. Fără aceste lucrări, adăposturile devin improprii utilizării și nu își pot îndeplini funcția de protecție civilă.

Modificarea legislativă urmărește crearea unui cadru legal care să permită primăriilor să participe activ la întreținerea fondului de adăposturi, în parteneriat cu asociațiile de proprietari, contribuind astfel la creșterea gradului de siguranță publică. Autorii proiectului iau în calcul și posibilitatea identificării de surse de finanțare europene sau guvernamentale pentru reabilitarea infrastructurii de protecție civilă.

Datele furnizate de ISU Dunărea Brăila arată că, în municipiul Brăila, doar 1.192 de locuri sunt disponibile în adăposturile de protecție civilă, în timp ce în localitățile județului nu există adăposturi funcționale. Alte 142 de adăposturi, dintre care 139 în municipiu, două în Ianca și unul în Măxineni, nu sunt operaționale. Din cele 14 adăposturi funcționale, șapte sunt publice și șapte private.

Adăposturile publice pot adăposti în total 490 de persoane și se află la subsolul unor blocuri din cartierul Viziru III: Bl. B2, sc. 6; Bl. B3, sc. 4; Bl. D1, sc. 1 și sc. 4; Bl. D2, sc. 1; Bl. D3, sc. 2 și sc. 4, toate pe Calea Călărașilor. Cele șapte adăposturi private, cu o capacitate totală de 702 persoane, se află la Șantierul Naval Vard SA Brăila (două adăposturi, de 200 și 210 locuri), la Stația CFR Brăila (55 de locuri), la Centrul de Hemodializă de pe Șos. Buzăului nr. 2 (100 de locuri) și la Centrul Medical IHS de pe Str. Anghel Saligny (77 de locuri). Tot în categoria adăposturilor private se află două spații la subsolul blocului Perla de pe strada Plevna, ambele administrate de Asociația de Proprietari nr. 887.

Proiectul legislativ vine astfel să răspundă unei probleme stringente a protecției civile din România, dând primăriilor posibilitatea de a asigura funcționalitatea și siguranța adăposturilor din blocurile de locuințe, în beneficiul întregii comunități.