Cele trei mari federații sindicale din învățământ , Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au lansat o amplă inițiativă legislativă cetățenească, prin care urmăresc abrogarea prevederilor considerate nocive din Legea nr. 141/2025, cunoscută public drept Legea Bolojan. Reprezentând interesele a peste 250.000 de angajați din sistemul preuniversitar și universitar, cele trei federații își propun să strângă cel puțin 100.000 de semnături pentru promovarea în Parlament a unui proiect de lege menit să corecteze efectele acestei legi controversate.
Demersul sindicaliștilor vine în contextul în care Legea Bolojan prevede, printre altele, creșterea normei didactice de predare, comasarea unor unități de învățământ, scăderea considerabilă a tarifului pentru plata cu ora, precum și majorarea obligațiilor de catedră pentru directori și inspectori. Sindicatele susțin că aceste măsuri au fost introduse arbitrar, fără consultări reale și fără un studiu de impact care să fundamenteze deciziile administrative și financiare.
Pentru a demara oficial procesul de inițiativă legislativă, federațiile au constituit un comitet format din reprezentanți ai fiecărei organizații. Obiectivul acestuia este strângerea de semnături de la cetățeni cu drept de vot, proveniți din cel puțin un sfert dintre județele țării. După publicarea proiectului de lege în Monitorul Oficial și obținerea avizului Consiliului Legislativ, sindicatele vor avea la dispoziție maximum șase luni pentru a atinge pragul legal necesar.
Proiectul de lege propus prevede eliminarea articolelor care majorează efectivele de elevi în clase, care impun mărirea normei didactice și care reduc semnificativ remunerația pentru activitățile desfășurate în regim de plată cu ora. Totodată, se dorește revenirea la regimul anterior de degrevare pentru cadrele didactice cu funcții de conducere, îndrumare și control, argumentându-se că noile prevederi pun presiuni suplimentare pe personalul didactic fără a ține cont de realitățile din teren.
Un alt punct important al proiectului este propunerea de a majora cuantumul primei de instalare neimpozabile la trei salarii de bază pentru cadrele didactice repartizate, începând cu anul școlar 2026-2027, în unități de învățământ situate în mediul rural, în zone defavorizate sau izolate. Potrivit sindicatelor, această măsură este esențială pentru combaterea crizei de personal didactic în comunitățile vulnerabile și pentru stimularea atractivității profesiei în zonele în care deficitul de cadre este deja acut.
Federațiile semnatare acuză lipsa de coerență și de responsabilitate în adoptarea Legii nr. 141/2025 și fac apel la societatea civilă să susțină inițiativa legislativă. Sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că, în ciuda retoricii oficiale, educația nu este tratată ca o prioritate națională, ci ca un domeniu sacrificabil ori de câte ori se impun măsuri de austeritate.
„Este momentul ca întreaga clasă politică să înțeleagă că nu se mai poate face învățământ european cu costuri dâmbovițene și că ieșirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învățământ și bulversarea întregului sistem educațional”, transmit federațiile într-un comunicat comun.
Inițiativa celor trei mari organizații sindicale se dorește a fi un semnal de alarmă și, în același timp, o chemare la acțiune pentru corectarea unei legi care, potrivit acestora, adâncește criza structurală din sistemul educațional românesc. Rămâne de văzut dacă proiectul va trezi interesul și voința politică necesară în Parlament pentru a fi adoptat în forma propusă.
