...Așezările omenești de pe teritoriul comunei Bordei Verde, vatră brăileană seculară, au o istorie lungă și bogată, fiind atestate încă din cel mai vechi document despre zona rurală a județului Brăila păstrat până astăzi, hrisovul domnului |ării Românești, Radu cel Mare, din 2 august 1505.
Anul acesta serbările se desfășoară într-un context special, având în vedere că toate satele comunei celebrează momente importante din istoria lor:

• 440 de ani de la prima atestare documentară a satelor Lișcoteanca și Filiu (1583);
• 180 de ani de la restabilirea satului Filiu pe ultimul amplasament (1843);
• 170 de ani de la stabilirea satului Bordei Verde pe actualul amplasament (1853);
• 120 de la înființarea satelor Șchiaua Nouă (Constantin Gabrielescu) și Lișcoteanca pe actualele amplasamente (1903);
• 100 de ani de când satul Constantin Gabrielescu devenea comună de sine stătătoare;
• 55 de ani de la stabilirea comunei Bordei Verde în actuala componență (1968).

Manifestarea de la Lișcoteanca face parte dintr-un ciclu omagial dedicat acestor evenimente, fiind cea de-a treia organizată în acest an, după cele similare desfășurate la Bordei Verde, în lunile ianuarie și septembrie 2023.

• 11.00-11.30: Serviciu religios în biserica din Lișcoteanca;
• 11.30-11.45: Deplasarea la Căminul Cultural Lișcoteanca;
• 11.45-12.00: Deschiderea oficială. Alocuțiunea primarului comunei Bordei Verde, domnul Dumitru Rotaru; intonarea Imnului de Stat al României
• 12.00-12.20: Prezentarea istoricului localității Lișcoteanca de către președintele Asociației Culturale „Bordeiul Verde”, domnul Iulian Măcreanu;
• 12.20-12.40: Evocare a tradițiilor satului Lișcoteanca - inspector școlar județean doamna Ecaterina Bonciu;
• 12.40-13.00: Spectacol artistic omagial prezentat de Ansamblul de dansuri „Bordeiașul” din Bordei Verde, profesor Valentin Lipan;
• 13.00-13.30: Vernisare expoziții și lansare de carte: Expoziție fotodocumentară - domnul Iulian Măcreanu; Expoziție de artă plastică – doamna Gabriela Postelnicu; lansarea volumului “Lișcoteanca. 440 ani de atestare documentară” - domnul Iulian Măcreanu;
• 13.30-14.00: Discuții libere și cocktail.

De aceea, la nivelul Primăriei și Consiliului Local Bordei Verde, am hotărât să onorăm aceste aniversări, prin organizarea de manifestări cultural-educative.
Manifestarea de astăzi este cea de-a treia din acest ciclu, după cele organizate în lunile ianuarie și septembrie, la Bordei Verde.

Ne-am adunat astăzi, aici, pentru a cinsti tradițiile celei mai vechi comunități de moșneni - țărani liberi - din județul Brăila, care în ciuda greutății vremurilor și-au păstrat și apărat pământurile și drepturile lor.

Este un moment sărbătoresc, de aleasă simțire pe care îl trăim cu toții, noi cei legați de aceste sfinte meleaguri brăilene și românești, udate cu lacrimi și jertfe, dar mereu întărite de credința că locul nostru este aici și doar aici.

Este, dacă vreți, și un moment istoric, fiind pentru prima dată în istoria de 440 de ani a așezării, când este celebrată o zi a comunității din Lișcoteanca.

Am pregătit pentru astăzi două expoziții documentare, o lansare de carte dedicată satului și un mic program artistic.
Totodată, profitând de această zi de sărbătoare, Primăria și Consiliul Local Bordei Verde vor acorda câte o diplomă de fidelitate și un premiu în bani unui număr de 4 cupluri care au aniversat 50 de ani de căsătorie, anul acesta.

Acestea fiind spuse dau cuvântul domnului Iulian Măcreanu președintele Asociației Culturale ,,Bordeiul Verde”, pentru a prezenta un scurt istoric al satului Lișcoteanca, nu înainte de a ura tuturor consătenilor noștri, acum în prag de An Nou un călduros La mulți ani cu sănătate și fericire.




În cadrul activității vor fi vernisate două expoziții: una cu tablouri conținând fotografii și documente din istoria așezării, realizată de domnul Iulian Măcreanu; și o expoziție de artă plastică, cu tablouri realizate de doamna Gabriela Postelnicu, fiică a satului.



Pentru a cinsti istoria și memoria celor 440 de ani sărbătoriți de satul Lișcoteanca, Asociația Culturală „Bordeiul Verde” a editat un mic volum omagial.

Cartea este scrisă de domnul Iulian Măcreanu - președintele asociației - și prezintă cele mai importante aspecte ale evoluției comunității din Lișcoteanca.

Principalele capitole se referă la Cadrul fizico-geografic, Istoria veche, medievală și modernă a așezării, Școala, Biserica etc. Cartea mai cuprinde un mic capitol de Amintiri și evocări, o serie de Anexe și un mic Album cu imagini și documente.

Pentru documentarea dumneavoastră, prezentăm mai jos conținutul „Cuvântului Înainte” scris de autor.

Acest mic volum este omagiul meu pentru comunitatea din Lișcoteanca, la a 440-a aniversare de la prima mențiune documentară. Atunci, la 28 mai 1583, domnul |ării Românești, Mihnea al III-lea emitea un hrisov prin care împroprietărea trei cete de moșneni pe moșia Lișcoteni, de pe malul Călmățuiului brăilean.

În ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor, moșnenii lișcoteni au reușit să-și păstreze neatinsă moșia, timp de aproape 350 de ani, conservând prin tradiție împărțeala făcută de strămoșii lor la 1583. Au reușit să păstreze cu sfințenie și să transmită din generație în generație hrisovul original, până la începutul secolului XX, când a fost preluat de arhivele naționale.

Într-un ținut călcat și prădat aproape permanent de turcii din Kazaua Brăilei sau de oștile rusești și austriece, unde omul „umbla cu zilele în mână“ și nu exista vreo garanție a siguranței vieții și bunurilor, asigurarea protejării și supraviețuirii intacte, în bordeiele lor efemere și mizere din câmpul fără sfârșit al Bărăganului, a acestui petec de hârtie - paiul de care se agățau și singura dovadă care le certifica drepturile lor - demonstrează fără tăgadă dragostea și dârzenia cu care acești moșneni și-au apărat bucata de pământ, lăsată lor de străbuni.

Iată de ce, „biruit-au gândul” - cum zice cronicarul - ca să facem și noi ceva, pentru a le conserva memoria.
Cartea este bazată pe o amplă documentare, întinsă pe parcursul a mai mulți ani, atât în arhive cât și la fața locului. Din păcate, presiunea neiertătoare a timpului și altor proiecte, nu au permis includerea în lucrare, decât a unei mici părți din materialul documentar adunat.

Rămâne ca o invitație deschisă, pentru toți fiii acestei comunități să continue să adune și să aducă la iveală poveștile acestei comunități. În această idee, am inclus în volum și câteva povestiri despre oameni care au fost, ale doamnei profesor Ecaterina Bonciu, fiică a satului.

Mulțumesc totodată, tuturor celor care m-au ajutat cu informații și fotografii, fără de care această carte nu ar fi arătat la fel!