Evenimentul a rememorat momentul istoric de la 24 ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Românești, după ce fusese ales, cu câteva zile înainte, domn al Moldovei. Prin această dublă alegere s-a realizat unirea politică a celor două principate, sub conducerea unui singur domnitor, eveniment ce a deschis drumul către formarea statului național român modern. Unirea Principatelor Române nu a fost un act întâmplător, ci rezultatul unor decizii asumate de lideri care au înțeles responsabilitatea momentului istoric și au privit dincolo de interesele imediate. Ea a fost pregătită de o generație de intelectuali formați în marile centre universitare europene, conectați la ideile liberalismului, ale statului de drept și ale modernizării instituționale. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat începutul unui amplu proces de transformare a societății românești. Într-un interval relativ scurt, au fost puse bazele administrației publice moderne, ale sistemului de educație național, ale justiției unitare și ale unui stat fiscal coerent. Reformele inițiate în timpul domniei sale, deși adesea contestate, au urmărit crearea unui stat funcțional, capabil să răspundă nevoilor cetățenilor și să se alinieze standardelor europene ale vremii.



Prezent la manifestările dedicate Zilei Unirii, Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean Brăila, a transmis un mesaj legat de această zi importantă în istoria românilor: “24 ianuarie ne amintește ce au făcut românii în 1859. Au ales Unirea. Au ales să meargă împreună. Hora Unirii spune simplu. Hai să dăm mână cu mână. Oamenii s-au prins atunci în horă pentru a arăta că sunt egali și uniți. Fiecare mână a contat. Așa este și astăzi. Unitatea începe cu fiecare dintre noi. Cu respect. Cu implicare. Cu dorința de a construi împreună. Dacă ne ținem unii de alții, Brăila și România merg înainte. 24 ianuarie ne cere să rămânem uniți. Unirea Principatelor Române rămâne piatra de temelie a statului român modern, primul pas decisiv către unitate politică, stabilitate și progres durabil”.

Din rândul parlamentarilor brăileni au fost prezenți senatorul Sorin Moise, deputat Florin Cîrligea și deputat Doinița Ciocan.

Printre absențele notabile s-au numărat primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir și prefectul județului, Iulian Timofei.


Atmosferă sobră, într-un gest simbolic, dar timid, al solidarității naționale

La Brăila, manifestările dedicate Zilei Unirii s-au desfășurat însă într-o atmosferă sobră. Numărul participanților a fost redus, iar pe fețele celor prezenți nu s-a putut citi bucuria asociată, de regulă, unei sărbători naționale.

Ceremonialul oficial a debutat cu trecerea în revistă a Gărzii de Onoare de către subprefectul județului Brăila, Florin Dobrescu. A urmat intonarea imnului național al României, moment solemn care a precedat oficierea serviciului religios de către un sobor de preoți.

Subprefectul Florin Dobrescu a susținut alocuțiunea oficială, evocând semnificația istorică a Unirii Principatelor Române și importanța acesteia pentru construcția statului român modern.


Programul a continuat cu un scurt moment artistic susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, alături de solista Elena Chirvase și de un grup de dansatori.

În continuare, reprezentanți ai Primăriei, Consiliului Județean și Prefecturii, ai Garnizoanei Brăila, precum și delegați ai partidelor politice PSD, AUR și PNL au depus buchete de flori la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în semn de omagiu.

Defilarea Gărzii de Onoare, alcătuită din militari ai Regimentului 527 „Vlad Țepeș”, ai Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”, ai Batalionului Geniu „General Constantin Savu” și ai Batalionului de Artilerie „Vlaicu Vodă”, a precedat momentul final al manifestărilor.


Ceremonia s-a încheiat cu Hora Unirii, interpretată de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila și de solista Elena Chirvase, la care doar o parte dintre cei prezenți s-au alăturat, într-un gest simbolic, dar timid, al solidarității naționale.