Festivalul Internațional de Folclor „Cântecul de Dragoste de-a lungul Dunării”, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate muzicii tradiționale din spațiul dunărean, va reuni în acest an 27 de concurenți din România, Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria. Potrivit informațiilor transmise de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, artiștii admiși au fost selectați în urma unei preselecții desfășurate înaintea ediției cu numărul XIX a festivalului.

Competiția este destinată soliștilor vocali și grupurilor folclorice alcătuite din cel mult cinci membri, toți participanții fiind artiști amatori proveniți din țările traversate de Dunăre. Regulamentul prevede ca fiecare concurent să aibă vârsta de minimum 18 ani și să promoveze valorile autentice ale zonei folclorice pe care o reprezintă.

În urma procesului de selecție, organizatorii au admis 21 de concurenți din România și șase reprezentanți ai altor state participante. Lista completă a celor calificați a fost publicată pe site-ul oficial al festivalului, iar distribuția geografică a concurenților evidențiază diversitatea culturală și etnofolclorică a spațiului dunărean.

Participanții din România provin din numeroase regiuni istorice și zone etnografice ale țării. Printre județele și zonele reprezentate se numără Teleorman, Dâmbovița, Bucovina, Sălaj, Galați, Prahova, Vrancea, Banatul de Munte, Buzău, Valea Târnavelor, Brăila, Constanța, Argeș, Neamț, Mehedinți, Olt și Gorj. Prezența concurenților din aceste zone contribuie la promovarea unui spectru larg de tradiții muzicale și interpretative specifice folclorului românesc.

La secțiunea internațională, festivalul va găzdui artiști din Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria. Aceștia vor reprezenta regiuni cu o puternică identitate culturală, precum Basarabia, Banatul Sârbesc, Prizren, Kosovo și Metohia, dar și Bugeacul din sudul Basarabiei. Participarea concurenților străini consolidează caracterul internațional al evenimentului și dă publicului oportunitatea de a descoperi tradiții muzicale din diferite comunități aflate de-a lungul fluviului Dunărea.

Ediția din acest an se va desfășura în perioada 21-23 iulie, pe Esplanada Dunării din Brăila, spațiu devenit în ultimii ani un reper pentru manifestările culturale organizate în oraș. Pe parcursul celor trei zile, concurenții vor interpreta câte două piese inspirate din folclorul regiunii pe care o reprezintă. Una dintre melodii va fi prezentată fără acompaniament, punând în valoare calitățile vocale ale interpreților, iar cea de-a doua va beneficia de acompaniament orchestral. Ambele creații trebuie să aibă ca temă principală cântecul de dragoste, element definitoriu al festivalului.

Pe lângă concursul propriu-zis, publicul va avea ocazia să urmărească recitalurile unor interpreți consacrați ai muzicii populare românești și basarabene. În prima seară, pe 21 iulie, vor urca pe scenă Constantin Bahrin, Georgel Nucă și Georgiana Alexandra Pițu, câștigătoarea Trofeului ediției precedente. Programul zilei de 22 iulie îi include pe Alexandru Brădățan, Andreea Haisan, Oana Tomoiagă, Paul Ananie și Gabriel Dumitru. Gala finală din 23 iulie va fi marcată de recitalurile susținute de Ion Paladi și Veta Biriș, doi dintre cei mai apreciați artiști ai muzicii populare din spațiul românesc.

Unul dintre punctele de atracție ale festivalului îl reprezintă acompaniamentul oferit de celebra orchestră Orchestra Lăutarii, condusă de maestrul Nicolae Botgros. Spectacolele vor începe în fiecare seară la ora 19:00 și vor fi transmise în direct de ETNO TV, dând posibilitatea publicului din întreaga țară să urmărească desfășurarea concursului și recitalurile invitaților.

Festivalul Internațional de Folclor „Cântecul de Dragoste de-a lungul Dunării” este organizat de Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila. De-a lungul anilor, manifestarea s-a impus ca un important punct de întâlnire pentru interpreții de folclor din regiunea dunăreană, contribuind la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural tradițional și la consolidarea legăturilor culturale dintre comunitățile participante.