Cadrele didactice susțin că aceste măsuri, reunite sub denumirea informală de „Legea Bolojan”, au generat schimbări semnificative și negative în modul de organizare a școlilor, în structura posturilor didactice și în condițiile de muncă ale profesorilor. Sindicatele atrag atenția că impactul acestor decizii nu se limitează la pierderea locurilor de muncă, ci afectează și calitatea actului educațional și buna desfășurare a procesului de învățare.

Protestul este considerat de liderii sindicali drept un semnal de alarmă pentru autorități, fiind o reacție la modificările legislative care au dus la creșterea normei didactice și la reducerea numărului de posturi disponibile. În urma acestor măsuri, peste 2.000 de angajați din educație riscă să își piardă locurile de muncă, în timp ce alte mii de posturi au fost eliminate sau restructureate ca urmare a reorganizării clasei și creșterii numărului de elevi la clasă. Această situație a generat un val de nemulțumire în rândul cadrelor didactice, care susțin că măsurile luate ignoră realitățile din școli și subminează activitatea profesorilor și progresul elevilor.

Sindicaliștii, în frunte cu președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, au declarat că profesorii văd acum „adevărata față a dezastrului din învățământ” și că măsurile adoptate reprezintă cea mai gravă criză din sector din ultimele decenii. Aceștia argumentează că, în timp ce guvernul se concentrează pe reducerea cheltuielilor, nu sunt luate în considerare consecințele directe asupra procesului educațional și asupra elevilor, care se confruntă cu clase supraaglomerate și cu diminuarea accesului la educația personalizată. Potrivit sindicatelor, aceste schimbări riscă să reducă calitatea actului didactic și să afecteze formarea competențelor elevilor, transformând școala într-un mediu mai puțin favorabil învățării și dezvoltării personale.

Nemulțumirile profesorilor nu se limitează doar la pierderea posturilor sau la creșterea normei didactice, ci includ și probleme legate de condițiile materiale și salariale. Cadrele didactice reclamă că veniturile nu sunt corelate cu efortul depus și că resursele disponibile în școli nu sunt suficiente pentru a asigura o educație de calitate. Totodată, sindicaliștii critică lipsa unei consultări reale cu profesorii înainte de adoptarea măsurilor și solicită revenirea la norma didactică anterioară, reducerea numărului de elevi la clasă și acordarea de resurse adecvate pentru desfășurarea activităților didactice.

Protestul din Piața Victoriei are scopul de a atrage atenția autorităților asupra situației critice din învățământ și de a solicita dialog și soluții care să protejeze atât cadrele didactice, cât și elevii. Profesorii au anunțat că, dacă nemulțumirile lor nu vor fi soluționate, sunt pregătiți să treacă la grevă generală începând din toamna anului 2026, pentru a forța autoritățile să reanalizeze impactul măsurilor adoptate și să găsească soluții echilibrate pentru întregul sistem educațional.

Această mobilizare survine într-un context în care sistemul de învățământ din România se află sub presiune constantă din cauza reformelor legislative și a constrângerilor bugetare. Profesorii reclamă că ajustările recente, concepute pentru eficientizarea cheltuielilor, au efecte adverse directe asupra activității școlare și asupra elevilor. Ei susțin că reducerea posturilor, creșterea numărului de elevi la clasă și supraîncărcarea cadrelor didactice afectează capacitatea acestora de a desfășura o educație de calitate și de a răspunde nevoilor individuale ale elevilor.