Până la finalul săptămânii viitoare urmează să fie finalizat și discutat în Guvern un proiect de lege privind creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și apărare. Documentul este elaborat de reprezentanții Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Afacerilor Interne și a fost anunțat public de ministrul apărării, Radu Miruță, în cadrul unei emisiuni televizate.

Inițiativa apare în contextul în care Guvernul are ca obiectiv reducerea cu 10% a fondului de salarii la nivelul instituțiilor publice. Potrivit ministrului, în cazul MApN și MAI, această reducere nu poate fi realizată nici prin diminuarea salariilor, nici prin scăderea numărului de angajați, având în vedere specificul activității și situația de securitate regională. În acest context, creșterea vârstei de pensionare este considerată o soluție de compromis acceptată la nivelul coaliției guvernamentale.

Radu Miruță a explicat că cele două ministere se confruntă cu o situație aparte, dat fiind faptul că România are aproximativ 600 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război. Din această perspectivă, reducerea efectivelor din armată sau din structurile de ordine publică nu este o opțiune, dimpotrivă, fiind necesară menținerea sau chiar consolidarea capacității operative. Astfel, compromisul agreat presupune menținerea salariilor și a numărului de angajați, în paralel cu creșterea vârstei de pensionare, ca formă de contribuție la efortul bugetar general.

Ministrul apărării a precizat că proiectul de lege este în lucru și va fi finalizat într-un interval scurt, urmând să fie supus analizei Guvernului. Acesta este realizat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și se bazează pe simulări privind impactul bugetar al unei eventuale majorări a vârstei de pensionare.

În prezent, vârsta de pensionare în structurile de apărare și ordine publică este de 48 de ani. Noul prag nu este încă stabilit, urmând să fie determinat în funcție de rezultatele simulărilor financiare. Potrivit declarațiilor ministrului, se analizează mai multe scenarii, fără a se lua în calcul, cel puțin în acest moment, o aliniere completă la vârsta standard de pensionare din sistemul civil. Astfel, sunt avute în vedere variante intermediare, precum 55 sau 60 de ani, în funcție de nivelul de economii bugetare care ar putea fi obținute.

Oficialul a subliniat că scopul acestor măsuri este atingerea țintei de reducere a cheltuielilor cu 10%, fără a afecta capacitatea operațională a instituțiilor din domeniul apărării și ordinii publice. Decizia finală privind noua vârstă de pensionare va fi luată după finalizarea analizelor și dezbaterilor la nivel guvernamental.