Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat luni, 23 februarie 2026, că rata de vaccinare din România continuă să fie „problematică”, în pofida programelor implementate în ultimii ani pentru creșterea acoperirii vaccinale. Oficialul a participat online la dezbaterea „Health Forum I: Prevenția, investiție strategică în viață, sănătate și dezvoltare”, dedicată rolului prevenției ca pilon esențial al sistemului de sănătate.

Potrivit ministrului, dificultățile legate de vaccinare nu sunt generate exclusiv de aspecte administrative sau logistice, ci, în mare măsură, de fenomenul amplu al dezinformării medicale din spațiul public. Acesta și-a exprimat îngrijorarea față de proliferarea mesajelor false sau lipsite de fundament științific în mediul online, în special pe rețelele de socializare, unde circulă opinii personale prezentate drept informații medicale, care descurajează imunizarea.

Alexandru Rogobete a reamintit că România ocupă în continuare primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea infantilă cauzată de rujeolă, un indicator care reflectă nivelul insuficient al acoperirii vaccinale. El a subliniat că semnalele de alarmă au fost trase încă din mandatul fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, însă datele statistice nu au înregistrat îmbunătățiri semnificative.

În acest context, ministrul a făcut referire la măsurile adoptate pentru facilitarea accesului la vaccinare, inclusiv programul-pilot privind vaccinarea în farmacii, ulterior extins. Cu toate acestea, a precizat că simpla diversificare a canalelor de administrare nu este suficientă în absența unei strategii coerente de comunicare publică. În opinia sa, combaterea dezinformării necesită campanii de informare mai intense, susținute de profesioniști din domeniul sănătății și bazate pe dovezi științifice clare.

Rogobete a insistat asupra importanței relației medic–pacient, considerând că acest cadru rămâne esențial pentru transmiterea informațiilor corecte și pentru consolidarea încrederii în vaccinare. El a arătat că schimbul direct de informații între cadrele medicale și pacienți sau aparținători reprezintă un instrument eficient pentru clarificarea temerilor și pentru corectarea percepțiilor eronate.

Referitor la vaccinul împotriva HPV, ministrul a anunțat intenția de a extinde administrarea acestuia în farmacii, după modelul altor state europene, apreciind că această abordare poate contribui la creșterea accesibilității și a ratei de imunizare. Totodată, el a subliniat necesitatea delimitării clare între vaccinarea împotriva COVID-19 și celelalte scheme de imunizare, arătând că dezbaterile controversate din jurul vaccinului anti-COVID nu trebuie să afecteze percepția publică asupra celorlalte vaccinuri incluse în programele naționale.

În ceea ce privește inovația farmaceutică, ministrul a anunțat existența unor discuții la nivelul Ministerului Sănătății pentru includerea noilor tehnologii, inclusiv a vaccinurilor recente, în lista medicamentelor compensate. în acest sens, urmează consultări cu industria farmaceutică pentru identificarea soluțiilor care să permită integrarea acestor produse în sistemul de rambursare, în condiții sustenabile pentru bugetul public.

Declarațiile ministrului evidențiază faptul că provocarea majoră a sistemului de sănătate nu se rezumă la infrastructură sau finanțare, ci implică și gestionarea corectă a informației medicale în spațiul public, într-un context în care dezinformarea poate avea consecințe directe asupra sănătății populației.