Legea nr. 165/2026, intrată în vigoare la 10 august, modifică substanțial Codul administrativ și aduce.

Una dintre cele mai importante modificări privește cariera funcționarilor publici de execuție din clasa I. Dacă până acum gradul profesional superior reprezenta nivelul maxim al carierei de execuție, noua lege introduce încă trei trepte. Actualul grad superior devine „Superior – Nivel 1”, iar peste acesta sunt introduse „Superior – Nivel 2”, „Superior – Nivel 3” și „Superior – Nivel 4”, acesta din urmă reprezentând nivelul maxim.

Schimbarea permite funcționarilor să avanseze profesional fără să fie obligați să ocupe o funcție de conducere. Promovarea nu se va realiza însă automat prin acumularea vechimii. Pentru accesul la Nivelul 2, primele concursuri sau examene vor putea fi organizate începând cu 1 ianuarie 2027, iar promovarea va depinde atât de experiență, cât și de rezultatele evaluării profesionale.

Există însă o limită importantă. Numărul funcțiilor de execuție din clasa I încadrate la nivelurile Superior 2-4 nu poate depăși, cumulat, 20% din totalul posturilor aprobate la nivelul ordonatorului de credite. în interiorul acestei limite, funcțiile de Nivel 4 nu pot reprezenta mai mult de 8%.

Prin urmare, chiar dacă mai mulți funcționari îndeplinesc criteriile profesionale, promovarea va depinde și de numărul posturilor disponibile. Pentru accesul la nivelurile superioare devine esențială și evaluarea profesională. Funcționarul trebuie să obțină calificativul sau nota 5 în evaluarea anuală, iar pentru Nivelul 2 este prevăzută și o vechime de cel puțin un an în instituția respectivă. Pentru trecerea de la un nivel la altul este necesară, în principiu, o vechime de minimum trei ani în nivelul deținut.

Noua arhitectură pune astfel o presiune mai mare asupra modului în care sunt realizate evaluările profesionale. În lipsa unor criterii obiective și verificabile, evaluarea poate deveni un factor decisiv în evoluția carierei, motiv pentru care eventualele calificative considerate nejustificate vor putea avea o miză mult mai mare.

O altă modificare trebuie pusă în aplicare până la 1 ianuarie 2027. Funcțiile publice de expert, clasa I, vor fi transformate în funcții de consilier, clasa I. În cazul funcțiilor de inspector, clasa I, transformarea va avea loc atunci când atribuțiile din fișa postului nu presupun efectiv activități de inspecție și control. Persoanele care ocupă deja aceste funcții își păstrează gradul profesional, iar transformarea funcției nu presupune automat eliberarea titularului din post sau obligarea acestuia să susțină un nou concurs.

Instituțiile publice trebuie, totodată, să își actualizeze fișele de post și să introducă domenii funcționale și cadre de competențe. Pentru anumite categorii, aceste operațiuni trebuie realizate până la 30 septembrie 2026, iar pentru celelalte situații prevăzute de lege, până la 1 ianuarie 2027.

Schimbări importante apar și în privința personalului contractual. în următoarele șase luni, autoritățile și instituțiile publice trebuie să analizeze posturile și să identifice acele funcții care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică. Pn anumite condiții, posturile contractuale care presupun astfel de atribuții pot fi transformate în funcții publice, iar titularii pot fi numiți pe perioadă nedeterminată dacă îndeplinesc cerințele legale.

Analiza va trebui să țină cont de atribuțiile efective ale postului, nu doar de denumirea acestuia. Sunt avute în vedere activități precum elaborarea de reglementări și politici publice, autorizarea, inspecția și controlul, auditul public, gestionarea resurselor umane și a fondurilor publice sau reprezentarea autorității ori instituției.

Reguli noi de promovare

Pentru personalul contractual de specialitate sunt introduse, de asemenea, reguli noi de promovare. Trecerea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se va face prin concurs sau examen și prin transformarea postului. Promovarea poate avea loc după trei ani, în funcție de performanțele profesionale, fiind necesare cel puțin două calificative „bine” în ultimii trei ani.

Legea extinde asupra personalului contractual și o serie de obligații privind loialitatea față de instituție, confidențialitatea, obiectivitatea, utilizarea responsabilă a resurselor publice, conduita față de cetățeni, conflictele de interese și incompatibilitățile. Acest aspect a generat critici în procesul legislativ, inclusiv din partea Consiliului Economic și Social, care a atras atenția asupra diferențelor dintre raportul de serviciu al funcționarului public și raportul de muncă al salariatului.

O garanție importantă introdusă de lege este dreptul personalului contractual de a refuza semnarea, contrasemnarea sau avizarea unui document considerat ilegal. Refuzul trebuie însă formulat în scris și motivat juridic, în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea documentului, dacă o normă specială nu prevede un alt termen. Simplul refuz verbal nu este suficient.

În materie de răspundere, legea stabilește că personalul contractual poate răspunde pentru prejudiciile produse în condițiile prevăzute de legislație, inclusiv în situații în care instanța constată vinovăția salariatului. În același timp, răspunderea nu poate fi angajată atunci când salariatul a respectat legea și procedurile administrative aplicabile.

Îi procedurile disciplinare suferă modificări. Regulile privind cercetarea disciplinară și funcționarea comisiilor de disciplină se extind, în condițiile legii, și asupra personalului contractual. În comisiile de disciplină trebuie să existe un reprezentant al organizației sindicale reprezentative sau, după caz, al unei organizații sindicale afiliate unei federații reprezentative la nivelul sectorului de negociere colectivă.

Legea prevede și dispoziții tranzitorii. Concursurile de recrutare sau promovare și procedurile de modificare a raporturilor de serviciu începute înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026 continuă potrivit legislației aplicabile la momentul inițierii lor.

Prin amploarea modificărilor, următoarele luni vor presupune o reorganizare importantă în administrația publică. Instituțiile vor trebui să analizeze posturile, să actualizeze fișele de post, să stabilească domeniile funcționale și cadrele de competențe și să pregătească aplicarea noului sistem de carieră.

Pentru funcționarii publici, evaluarea profesională capătă astfel o importanță sporită: aceasta nu mai este doar o procedură anuală, ci poate deveni unul dintre principalele criterii care determină accesul la următoarea treaptă de carieră. în același timp, limitele privind numărul posturilor disponibile pentru nivelurile superioare vor face ca performanța individuală să nu fie singurul factor care decide promovarea.