Investițiile derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor continua într-un ritm planificat, astfel încât să fie finanțate exclusiv proiectele care pot fi finalizate până în august 2026, a anunțat premierul Ilie Bolojan după o întâlnire de lucru cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR), desfășurată luni la Palatul Victoria. În cadrul acestei discuții, s-au stabilit direcțiile de finanțare și prioritățile pentru administrațiile locale, în vederea asigurării utilizării eficiente a fondurilor europene, dar și pentru găsirea de soluții alternative pentru proiectele care nu se vor încadra în termenul-limită.

Premierul a subliniat că toate proiectele finanțate prin PNRR aflate într-un stadiu avansat de implementare vor fi continuate, în timp ce cele care nu pot fi terminate până la sfârșitul perioadei de finanțare vor fi susținute prin alte programe financiare europene sau naționale. Această decizie răspunde nevoii de a evita risipa de fonduri și de a se concentra resursele pe proiectele cu șanse reale de finalizare în termenul stabilit.

Discuțiile au inclus și analiza reformei administrației publice, pentru care primarii din țară au înaintat un set de propuneri. Acestea au fost preluate aproape integral de Guvern, cu excepția unui punct controversat legat de baza de calcul folosită în formulele de alocare a fondurilor. Problema aflată în continuare în evaluare privește dacă alocările trebuie raportate la datele recensământului sau la statisticile Institutului Național de Statistică (INS). În acest context, Olguța Vasilescu, președinta AMR și primar al municipiului Craiova, a declarat că, din cele 30 de solicitări formulate de primari, doar una nu a fost încă rezolvată, și anume modul de raportare la populația oficială de la recensământ, considerată de mulți ca nefiind reprezentativă pentru realitățile demografice actuale.

Reprezentanții AMR au mai anunțat că proiectele cu un grad de realizare fizică de peste 30% vor fi finanțate în continuare, pentru a evita întreruperea lucrărilor și pierderea finanțării. În paralel, se va întocmi o listă cu proiecte cu stadiu de implementare mai redus, dar care pot fi finalizate până la jumătatea anului viitor, acestea vizând în special domenii esențiale precum școlile, spitalele și locuințele sociale.

Primăriile vor putea acoperi temporar din propriile bugete costurile proiectelor în derulare, urmând ca ulterior acestea să fie recuperate din alte surse de finanțare, atât naționale, cât și europene. Această măsură dă administrațiilor locale o mai mare flexibilitate în gestionarea proiectelor, în condițiile limitării accesului la fondurile PNRR pentru unele investiții.

În același timp, s-a decis reluarea mecanismului de competiție pentru finanțare între primării, pe principiul „primul venit, primul servit”, pentru a asigura o repartizare transparentă și rapidă a fondurilor disponibile, într-un context în care cererea depășește oferta.

Această abordare reflectă dorința Guvernului și a administrațiilor locale de a gestiona în mod responsabil și eficient resursele puse la dispoziție de PNRR, având în vedere constrângerile de timp și nevoia de a evita blocajele în implementarea proiectelor. De asemenea, dialogul deschis dintre autoritățile centrale și cele locale confirmă importanța cooperării în procesul de reformă și modernizare a administrației publice, cu impact direct asupra dezvoltării comunităților.

Prin aceste măsuri, România își propune să maximizeze beneficiile PNRR, asigurând finalizarea proiectelor începute și evitând risipa de resurse. Totodată, Guvernul urmărește să întărească capacitatea administrației locale de a gestiona fondurile și de a răspunde nevoilor cetățenilor, în cadrul unui proces continuu de adaptare a mecanismelor de finanțare și a regulilor administrative.