Prevederea este introdusă prin Legea nr. 141/2025, cunoscută în spațiul public drept Legea Bolojan, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Conform articolului LVIII din noua lege, măsura se va aplica până la începutul anului școlar 2029–2030 și vizează toate cadrele didactice care lucrează cu elevi din clasele primare, inclusiv în situațiile în care clasele sunt organizate simultan, acolo unde nu se pot constitui grupe distincte. Este pentru prima dată, din 1995 încoace, când norma didactică a învățătorilor este majorată oficial printr-o prevedere legislativă clară. Legea din acel an a consfințit cele 18 ore de predare săptămânale, iar până în prezent nu a existat o obligativitate a desfășurării activităților remediale în cadrul normei de bază.

Cele două ore suplimentare vor fi alocate exclusiv pregătirii remediale, în sprijinul elevilor care au dificultăți de învățare și care necesită intervenții personalizate pentru a atinge nivelul de competențe așteptat. Această activitate va deveni parte integrantă a sarcinilor săptămânale ale învățătorilor și profesorilor din ciclul primar, fără a fi remunerată separat și fără posibilitatea de a fi negociată individual.

Autoritățile justifică introducerea acestor ore suplimentare prin nevoia de a reduce decalajele de învățare accentuate de pandemie și de alte dificultăți sistemice din învățământul românesc. Totuși, până la acest moment, Ministerul Educației nu a publicat nicio analiză de impact sau fundamentare care să susțină decizia. Singurele explicații oficiale vin din declarațiile ministrului Educației, Daniel David, formulate în cadrul unor apariții publice, fără date concrete sau studii relevante.

Introducerea acestor ore obligatorii de pregătire remedială stârnește deja îngrijorări în rândul cadrelor didactice, care semnalează că măsura încarcă suplimentar programul săptămânal, într-un context în care resursele pentru sprijin educațional personalizat sunt oricum limitate. De asemenea, sindicatele din învățământ avertizează că măsura ar putea avea efecte demotivante în absența unui cadru clar de implementare și a unei compensații financiare corespunzătoare.

Chiar dacă intenția declarată a legii este de a susține elevii aflați în dificultate, lipsa de transparență în elaborarea și fundamentarea acestei măsuri ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea și eficiența ei reală în sistemul de educație. Până la apariția normelor metodologice de aplicare, învățătorii și profesorii de primar rămân în așteptarea clarificărilor privind modul în care aceste două ore vor fi organizate concret în orarul săptămânal și cu ce resurse.