Pe 9 septembrie, întreaga lume celebrează Ziua Internațională a Frumuseții, o inițiativă lansată în anul 1995 de Comitetul Internațional al Esteticii și Cosmeticii. Este o zi dedicată celor care iubesc frumosul și, în mod special, profesioniștilor care activează în domeniul esteticii și al îngrijirii personale.

Pentru a marca această zi, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila a deschis expoziția documentară „Izvor de frumusețe”, ce poate fi vizionată până pe 25 septembrie, la parterul Compartimentului împrumut Carte pentru Adulți. Expoziția este realizată de bibliotecara Doina Lalu și aduce în atenția publicului atât reflecții filosofice și literare asupra frumuseții, cât și incursiuni în istoria preocupărilor pentru estetică și îngrijire personală.

Conceptul de frumusețe a fost privit dintotdeauna din perspective diferite. Dacă astăzi mulți consideră că frumusețea vine în primul rând din interior, ea este înțeleasă și ca un sentiment de confort personal, ca o atitudine sau ca o energie pozitivă. De-a lungul timpului, personalități marcante au oferit interpretări variate: Honore de Balzac spunea că frumosul se simte și nu încape într-o definiție, Immanuel Kant considera că gustul determină aprecierea frumuseții, iar Fiodor Dostoievski era convins că frumusețea va salva lumea.

Caracterizarea unei persoane ca frumoasă a fost adesea legată de un amestec între frumusețea interioară și cea exterioară. Eleganța, inteligența și carisma se împletesc cu trăsături fizice considerate atractive, standardele estetice variind însă de la o cultură la alta și de la o epocă la alta.

Expoziția surprinde această diversitate, de la ritualurile de înfrumusețare ale egiptenilor antici, băi parfumate, masaj cu uleiuri, conturarea ochilor cu kohl și peruci decorate cu fire de aur, până la atenția pentru proporții a grecilor sau la fardurile și parfumurile patricienelor romane.

Frumusețea medievală era asociată cu trăsături specifice, un ten alb, buze roșii, frunte înaltă și sprâncene arcuite, însă Evul Mediu a condamnat machiajul, văzut ca semn al păcatului. Renașterea a schimbat regulile, stabilind noi standarde: femeia ideală trebuia să aibă trei lucruri albe – pielea, dinții și mâinile, trei roșii – buzele, obrajii și unghiile, și trei negre – ochii, sprâncenele și genele.

Secolul XX a adus o revoluție în industria frumuseții. Mari companii au schimbat modul în care oamenii privesc moda, îngrijirea personală, fitnessul și machiajul, produse și obiceiuri adoptate de la vârste tot mai fragede. Astăzi, frumusețea este percepută ca rezultatul unei îngrijiri constante, al unui stil de viață sănătos și al unei atitudini pozitive.

Expoziția „Izvor de frumusețe” dă publicului brăilean prilejul de a descoperi aceste perspective și de a reflecta asupra felului în care ideea de frumos a evoluat în timp.