Precipitațiile înregistrate în ultima perioadă în județul Brăila au determinat apariția unui exces de umiditate pe terenurile agricole, în special în zonele joase și în arealele cu drenaj natural redus. Fenomenul a fost semnalat atât în Insula Mare a Brăilei, cât și pe Terasa județului, fără ca, la acest moment, situația să capete un caracter alarmant.

Conform constatărilor din teren, în localități precum Filipoiu, Bălaia, Salcia, Mărașu, Titcov și Gemenele, situate în Insula Mare a Brăilei, au apărut suprafețe agricole cu băltiri temporare. De asemenea, acumulări de apă au fost identificate și pe Terasa județului, în zone precum Valea Encii, Urleasca și Movila Miresii, ca urmare a cantităților de precipitații căzute într-un interval scurt de timp și a gradului ridicat de saturație a solului.

În acest context, având în vedere prognozele meteorologice pentru perioada următoare, observațiile efectuate de specialiștii Filialei Teritoriale Brăila a Agenției Naționale de îmbunătățiri Funciare, precum și sesizările transmise de fermieri și autorități locale, a fost solicitată Prefecturii Brăila adoptarea unei măsuri preventive. Astfel, a fost aprobată emiterea unei hotărâri privind pornirea a 15 stații de desecare, decizia intrând în vigoare începând cu data de 13 ianuarie 2026.

Stațiile de desecare vor funcționa în mod flexibil, în funcție de necesitățile din teren, fiind destinate atât zonelor unde excesul de apă este deja prezent, cât și altor suprafețe agricole care ar putea fi afectate ulterior. Riscul apariției unor noi acumulări de apă este determinat atât de eventuala topire a stratului de zăpadă, cât și de apa reziduală provenită din irigațiile realizate anterior.

Deși temperaturile scăzute din ultima perioadă au favorizat formarea unei pelicule de gheață pe suprafața câmpurilor și în canalele de desecare, specialiștii ANIF precizează că apa continuă să circule sub stratul înghețat. Sistemele de desecare funcționează în parametri normali, iar capacitatea acestora permite evacuarea controlată a surplusului de apă, prevenind afectarea culturilor agricole.

Situația este monitorizată permanent de către instituțiile competente, iar canalele de desecare sunt menținute la un nivel mediu, care să asigure atât preluarea apei în exces, cât și protejarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare. Totodată, fermierii sunt încurajați să adopte măsuri complementare, acolo unde condițiile din teren permit, prin realizarea de rigole și canale secundare. Aceste intervenții contribuie la dirijarea apei către canalele principale de desecare și la reducerea riscului de băltire prelungită, cu impact negativ asupra solului și culturilor agricole.