În ultima perioadă, la nivel național, autoritățile au observat o creștere semnificativă a numărului de fraude în care persoane necunoscute folosesc în mod abuziv identitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și a unor instituții bancare pentru a induce în eroare cetățenii și reprezentanții mediului de afaceri. Fenomenul este în continuă expansiune, iar metodele utilizate de infractori devin tot mai sofisticate, profitând de încrederea pe care oamenii o acordă instituțiilor statului și sistemului bancar.

Principalele ținte ale acestor înșelăciuni sunt administratorii de societăți comerciale, persoanele care gestionează conturile bancare ale firmelor, dar și contribuabilii persoane fizice. Scenariul este conceput astfel încât să creeze impresia unei situații oficiale și urgente, determinând victima să reacționeze rapid, fără să verifice autenticitatea informațiilor primite.

De regulă, frauda începe printr-un apel telefonic. Persoana care sună pretinde că este inspector ANAF și informează victima că are de primit o sumă de bani sub formă de rambursare de TVA, restituire a unor taxe achitate în plus sau alte diferențe favorabile identificate în evidențele fiscale. Pentru a părea credibili, autorii solicită informații aparent neînsemnate, precum banca la care sunt deschise conturile firmei, numele persoanei responsabile cu administrarea acestora sau datele de contact ale reprezentantului legal.

Totul pare sigur, în aparență

În anumite cazuri, victima primește și e-mailuri care reproduc identitatea vizuală a ANAF și conțin informații ce par oficiale. Aceste mesaje sunt concepute pentru a întări impresia că procedura este legitimă și că rambursarea promisă este reală.

La scurt timp după primul contact, victima este apelată de o altă persoană care susține că reprezintă banca unde sunt deschise conturile. Aceasta explică faptul că sunt necesare anumite verificări sau proceduri tehnice pentru validarea rambursării anunțate anterior. În cadrul acestei etape, victimei i se poate solicita să acceseze un link primit prin e-mail sau SMS, să se autentifice în aplicația de internet banking, să introducă date personale și financiare ori să autorizeze diverse operațiuni bancare.

Autorii folosesc un limbaj profesional și dau explicații aparent tehnice pentru a inspira încredere. Ei susțin că toate operațiunile sunt necesare pentru procesarea rambursării și că orice întârziere poate duce la blocarea sau anularea transferului promis.

Momentul critic al fraudei apare atunci când victimei i se spune că fondurile existente în conturile firmei trebuie transferate temporar într-un așa-numit „cont colector”. Infractorii afirmă că această procedură este obligatorie pentru validarea rambursării și că banii vor fi returnați ulterior împreună cu suma datorată de ANAF. În realitate, acel cont este controlat de autorii fraudei. După autorizarea transferurilor, fondurile sunt mutate rapid către alte conturi, ceea ce face recuperarea lor extrem de dificilă.

În multe situații, linkurile trimise de infractori conduc către pagini web false, construite pentru a imita platformele unor bănci sau instituții publice. Victimele sunt convinse să introducă date sensibile, precum codul numeric personal, adresa de e-mail, numărul de telefon, datele cardului bancar, parolele de acces și codurile de autorizare primite prin SMS. Odată obținute aceste informații, infractorii pot accesa conturile bancare și efectua tranzacții neautorizate.

Autoritățile au primit numeroase sesizări privind astfel de cazuri. în unele situații, administratori de firme au fost prejudiciați cu sume de aproximativ 400.000 de lei, 86.000 de lei sau aproape 120.000 de lei. Există mai multe semnale de alarmă care ar trebui să ridice suspiciuni. Printre acestea se numără apelurile prin care se anunță rambursări de bani de la ANAF, solicitarea unor informații bancare prin telefon, primirea de linkuri pentru validarea contului sau confirmarea unei rambursări, cererea de transfer al fondurilor către conturi intermediare, solicitarea codurilor de autorizare bancară și presiunea de a acționa imediat. De asemenea, e-mailurile care conțin greșeli gramaticale, formulări neobișnuite sau adrese suspecte trebuie tratate cu maximă prudență.

Pentru a reduce riscul de victimizare, cetățenii nu trebuie să comunice date personale sau financiare prin telefon și trebuie să știe că ANAF nu solicită astfel de informații pentru efectuarea rambursărilor. Este recomandată evitarea accesării linkurilor primite din surse necunoscute, utilizarea autentificării în doi pași, actualizarea constantă a sistemelor informatice și monitorizarea permanentă a conturilor bancare. Orice informație privind obligațiile fiscale sau eventualele rambursări trebuie verificată exclusiv prin canalele oficiale ale ANAF, precum Spațiul Privat Virtual, site-ul instituției sau numerele de contact publicate oficial.

Apel la vigilență

Impersonarea ANAF a devenit una dintre cele mai profitabile metode de fraudă utilizate de grupările specializate în infracțiuni informatice și financiare. Succesul acestor înșelăciuni se bazează pe exploatarea încrederii publice, pe crearea unui sentiment de urgență și pe promisiunea unor câștiguri aparent legitime. Este important de reținut că nicio instituție publică și nicio bancă nu vor solicita transferarea fondurilor într-un „cont colector” pentru validarea unei rambursări și nu vor cere transmiterea datelor bancare complete prin telefon, e-mail sau aplicații de mesagerie. Vigilența și verificarea informațiilor prin surse oficiale rămân cele mai eficiente metode de protecție împotriva acestor fraude.