Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în transparență decizională un proiect de lege care înăsprește semnificativ sancțiunile pentru infracțiunile împotriva mediului și transpune în legislația națională prevederile Directivei europene privind criminalitatea de mediu. Documentul propune un nou sistem de sancționare, adaptat gravității faptelor și efectelor produse asupra oamenilor și ecosistemelor.

Potrivit ministerului, proiectul va fi promovat pentru adoptare imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Inițiativa este prezentată drept una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în domeniul combaterii criminalității de mediu.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că obiectivul noii legislații este combaterea eficientă a grupărilor care obțin profit din activități ce afectează grav natura și sănătatea populației.

„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuţii depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalităţii de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul şi pun în pericol viaţa oamenilor, sancţiunile trebuie să fie proporţionale cu efectele produse”, a transmis ministrul.

Proiectul introduce un sistem gradual de sancțiuni penale. Astfel, faptele care pot provoca decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori pot produce daune importante mediului vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la cinci ani. Dacă prejudiciile asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, faunei sau florei s-au produs efectiv, limitele de pedeapsă cresc la doi până la șapte ani de închisoare.

Pentru infracțiunile care provoacă distrugeri semnificative pe scară largă, cu efecte ireversibile sau de lungă durată asupra mediului, proiectul prevede pedepse cu închisoarea între trei și zece ani. Cea mai severă sancțiune este rezervată cazurilor în care infracțiunea de mediu are ca rezultat moartea unei persoane, situație în care pedeapsa poate ajunge la 20 de ani de închisoare.

Pe lângă înăsprirea pedepselor pentru faptele deja prevăzute de legislația românească, proiectul introduce și noi infracțiuni de mediu, în conformitate cu Directiva (UE) 2024/1203, pe care România are obligația să o transpună în acest an.

Modificările vizează și răspunderea persoanelor juridice. Proiectul majorează considerabil valoarea unei zile-amendă, aceasta urmând să fie cuprinsă între 500 și 25.000 de lei. Măsura urmărește ca sancțiunile aplicate companiilor să fie suficient de severe pentru a avea un efect real de descurajare, inclusiv în cazul societăților cu cifre de afaceri ridicate.

Noua reglementare stabilește, de asemenea, că săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată va constitui circumstanță agravantă. În numeroase situații vor fi pedepsite atât tentativa, cât și faptele comise din culpă, dacă acestea au produs consecințe importante asupra mediului.

Proiectul definește distinct situațiile în care prejudiciile sunt considerate semnificative, ireversibile, de lungă durată sau produse pe scară largă și introduce prevederi referitoare la formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională, asociate conceptului de „ecocid”.

Pe lângă modificările de natură penală, actul normativ prevede măsuri pentru consolidarea capacității instituțiilor implicate în combaterea infracțiunilor de mediu. Sunt introduse obligații privind pregătirea profesională a autorităților, cooperarea între instituții, prevenirea faptelor, colectarea de date statistice și elaborarea unei strategii naționale dedicate combaterii criminalității de mediu.

Potrivit Ministerului Mediului, noua legislație răspunde concluziilor evaluărilor realizate la nivel european, care au evidențiat că numărul dosarelor privind infracțiunile de mediu investigate și soluționate este redus, iar sancțiunile aplicate până în prezent nu au fost întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare pentru cei care încalcă legea.