Coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind reforma administrației publice, punând capăt discuțiilor îndelungate despre eficientizarea sectorului public. Decizia vizează reducerea personalului și ajustarea unor beneficii și reglementări pentru angajații de la stat, în timp ce sunt prevăzute și schimbări legislative în ceea ce privește numărul parlamentarilor și condițiile de muncă ale unor funcționari.

Conform noii reforme, aproximativ 30% din posturile disponibile în instituțiile publice vor fi desființate, însă această reducere nu va depăși 20% din numărul locurilor efectiv ocupate. Practic, acest lucru înseamnă că vor fi concediați 13.000 de angajați, atingând obiectivul propus de premierul Ilie Bolojan încă de la începutul mandatului. Reducerile de personal vin însoțite de o ajustare a cheltuielilor din administrația publică, care se vor diminua cu 10%, contribuind la eficientizarea resurselor statului.

Un alt punct important al reformei este interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Totuși, rămâne posibilitatea ca pensionarii să se reangajeze, dar aceștia vor putea păstra maxim 15% din pensia necontributivă, limitare menită să reducă cheltuielile inutile și să crească corectitudinea în raport cu resursele publice.

Printre măsurile sociale, guvernul a decis și o majorare a valorii tichetelor de masă. În prezent, acestea au o valoare de 40 de lei, iar în urma reformei vor crește la 45 de lei, sub nivelul inițial propus de 50 de lei. Ajustarea urmărește să compenseze parțial costul vieții pentru angajații din sectorul public.

Reforma aduce modificări și în Parlament. Începând cu legislatura din 2028, numărul parlamentarilor va fi redus cu 10%, de la 465 la 400 de aleși, decizie menită să reducă cheltuielile și să eficientizeze activitatea legislativului.

În ceea ce privește monitorizarea activității funcționarilor publici, guvernul nu renunță la ideea montării body cam-urilor pentru inspectorii ANAF și la testarea acestora cu poligraf, măsuri menite să asigure transparența și responsabilitatea în cadrul instituțiilor de control. În prezent, autoritățile așteaptă motivarea Curții Constituționale (CCR) după respingerea unui articol din legea reformei fiscale, urmând ca decizia să fie luată fie prin angajarea din nou a răspunderii Guvernului în Parlament, fie prin adoptarea unei legi în regim de urgență.

Reforma administrației publice se dorește a fi un pas major pentru reducerea birocrației și optimizarea costurilor la nivelul statului, vizând totodată modernizarea structurii instituțiilor publice și introducerea unor mecanisme de control mai eficiente pentru angajați. Aceasta vine ca răspuns la solicitările cetățenilor și ale mediului politic pentru o administrație mai transparentă, mai responsabilă și mai eficientă.

Implementarea acestor măsuri va fi monitorizată atent, iar efectele asupra angajaților și bugetului public vor fi evaluate pe termen mediu și lung.