Începând de marți, 15 septembrie 2026, modul în care sunt repartizate dosarele în instanțele din România se schimbă, odată cu intrarea în aplicare a noii proceduri de normare a activității instanțelor, adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii. Una dintre principalele noutăți este introducerea unei „liste de așteptare”, menită să limiteze volumul de dosare repartizate judecătorilor și să reducă supraîncărcarea acestora.

Potrivit noului mecanism, o cerere depusă la instanță va fi în continuare înregistrată și își va păstra data depunerii. În cazul în care instanța a atins însă capacitatea stabilită pentru perioada respectivă, cauza nu va mai fi repartizată automat unui complet de judecată. Dosarul va fi înscris în „Registrul de gestionare a fluxului de dosare”, care funcționează, în esență, ca o listă de așteptare.

Astfel, un justițiabil poate avea un dosar înregistrat și un număr de dosar, fără ca acesta să aibă încă desemnat un complet de judecată. Până la repartizare, cauza rămâne în așteptare din punct de vedere administrativ. Nu se stabilește un termen de judecată și nu începe etapa de verificare sau regularizare a cererii, până când sistemul nu indică existența unei capacități disponibile.

Introducerea acestei proceduri nu modifică însă data la care cererea a fost depusă. în momentul în care dosarul ajunge la repartizare, se păstrează în continuare principiul repartizării aleatorii. Cu alte cuvinte, ordinea înregistrării influențează momentul în care cauza intră la repartizare, dar nu stabilește judecătorul care va soluționa dosarul.

Noul sistem nu se aplică însă tuturor cauzelor în același mod. CSM a stabilit 302 categorii de cauze prioritare, care trebuie repartizate chiar în ziua înregistrării, inclusiv atunci când acest lucru determină depășirea capacității zilnice a instanței. Separat, există 276 de categorii de cauze excluse de la mecanismul listei de așteptare. Acestea sunt repartizate imediat și nici nu sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice.

Printre cauzele care beneficiază de un regim prioritar se află numeroase dosare privind minorii și familia, măsurile preventive în materie penală, suspendarea executării și diverse incidente procedurale. În materie penală, de exemplu, sunt prioritare cauzele referitoare la măsurile preventive, prelungirea sau revocarea acestora, precum și plângerile formulate împotriva unor asemenea măsuri.

Faptul că un proces este considerat important de una dintre părți nu înseamnă automat că acesta este prioritar potrivit noilor reguli. Divorțurile obișnuite și plângerile contravenționale, de exemplu, nu sunt incluse ca atare în categoria cauzelor prioritare.

Există însă și posibilitatea solicitării unei repartizări cu prioritate. Chiar dacă dosarul nu se află într-o categorie declarată din start prioritară, una dintre părți sau Ministerul Public poate cere repartizarea urgentă. Cererea poate fi aprobată de președintele instanței sau al secției atunci când întârzierea ar putea afecta exercitarea unor drepturi fundamentale, ar putea produce prejudicii grave, iminente sau ireparabile ori ar putea împiedica limitarea unor prejudicii grave deja produse.

În ceea ce privește capacitatea de lucru, CSM a stabilit ca reper anual 288 de dosare pentru judecătorii, 192 pentru tribunale și 119 pentru curțile de apel. Consiliul precizează că aceste valori nu reprezintă o normă individuală de muncă pentru fiecare judecător, ci un instrument de calcul al capacității unei instanțe, raportat la numărul magistraților care își desfășoară efectiv activitatea acolo.

Aplicarea noilor valori se va face gradual. În primul an, între 15 septembrie 2026 și 14 septembrie 2027, va fi utilizat dublul capacității de referință, respectiv aproximativ 576 de dosare pentru judecătorii, 384 pentru tribunale și 238 pentru curțile de apel. În perioada 15 septembrie 2027 – 14 septembrie 2028, capacitatea de referință va fi majorată cu 50%. Valorile integrale de 288, 192 și 119 dosare vor fi utilizate abia începând cu 15 septembrie 2028.

Pentru cetățeni, principala consecință a noului sistem este posibilitatea apariției unui interval între momentul înregistrării unui dosar și cel al repartizării către un complet. Durata acestui interval va depinde de instanța unde este depusă cauza, numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate, categoria dosarului și volumul de cauze înregistrate în aceeași perioadă.

În instanțele aglomerate, unele dosare ar putea rămâne temporar pe lista de așteptare înainte de a primi un complet și de a putea avansa către stabilirea primului termen. Cauzele urgente și cele exceptate de CSM de la acest mecanism vor continua, însă, să fie repartizate cu prioritate.