România a absorbit peste 90% din granturile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și aproximativ 95-97% din fondurile acordate sub formă de împrumuturi, potrivit bilanțului prezentat de autorități după încheierea oficială a perioadei de implementare, la 31 august. În cazul a peste 2.000 de proiecte care nu au fost finalizate la termen, autoritățile locale vor trebui să asigure continuarea și finalizarea acestora până la sfârșitul anului, inclusiv prin utilizarea bugetelor locale.
Bilanțul implementării PNRR a fost prezentat la Palatul Victoria, de premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit premierului, implementarea proiectelor a fost afectată de faptul că acestea au început cu întârziere, dar și de problemele întâmpinate de unele companii de construcții și de capacitatea administrativă redusă a anumitor autorități locale.
Ilie Bolojan a subliniat că experiența PNRR trebuie să determine o schimbare de ritm în programele de finanțare care vor urma. În opinia sa, inclusiv proiectele viitoare, precum mecanismul SAFE, trebuie pregătite și implementate într-un ritm mai susținut încă de la început, astfel încât întârzierile să nu afecteze utilizarea fondurilor disponibile.
Printre investițiile importante realizate prin PNRR se numără tronsonul Focșani-Bacău al Autostrăzii Moldovei, pentru care au fost alocate aproximativ 1,5 miliarde de euro. Renovarea energetică a clădirilor a beneficiat de peste 1,8 miliarde de euro, în timp ce dezvoltarea cloudului guvernamental, destinat digitalizării administrației publice, a atras aproximativ 300 de milioane de euro.
Investiții importante au fost realizate și în domeniul energiei, unde finanțarea s-a ridicat la circa 450 de milioane de euro. În educație, proiectele PNRR au permis dotarea a zeci de mii de săli de clasă și laboratoare, valoarea investițiilor fiind de aproximativ 600 de milioane de euro.
Planul a finanțat și proiecte de mediu. Peste 300 de milioane de euro au fost utilizați pentru împădurirea și reîmpădurirea a aproximativ 18.000 de hectare, precum și pentru dezvoltarea a 130.000 de metri pătrați de păduri urbane. În sectorul medical, fondurile europene au susținut investiții în opt spitale regionale, achiziția a 1.200 de ambulanțe și dezvoltarea a 25 de unități de terapie intensivă neonatală.
Tot prin PNRR au fost finanțate investiții în infrastructura medicală de proximitate, inclusiv în peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie. în domeniul social, programul a contribuit la construirea a 885 de locuințe destinate tinerilor din comunități marginalizate.
Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a precizat că rata de absorbție a granturilor va depăși 90%, în timp ce în cazul împrumuturilor aceasta este estimată la peste 97%. Cifrele sunt însă provizorii, deoarece România mai are de transmis Comisiei Europene o cerere de plată, până la 30 septembrie.
După primirea acestei cereri, Comisia Europeană va analiza îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR și va efectua plățile finale până la 31 decembrie 2026. Prin urmare, încheierea perioadei de implementare la 31 august nu înseamnă că toate procedurile financiare sunt deja finalizate.
România a pornit, în 2021, cu granturi PNRR în valoare de 14,24 miliarde de euro, sumă ajustată ulterior la 13,57 miliarde de euro. În ceea ce privește componenta de împrumuturi, alocarea inițială a fost de 14,94 miliarde de euro, însă România a decis ulterior să reducă voluntar această sumă, ajungând la o valoare finală de 6,54 miliarde de euro.
