Joi, 31 iulie, un grup de 18 copii, membri ai grupului catehetic parohial și elevi ai Școlii Gimnaziale Ecaterina Teodoroiu, însoțiți de preotul paroh, au luat parte la programul eparhial Vacanța din pridvorul bisericii, desfășurat cu binecuvântarea Înalpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

La primele ore ale dimineții, grupul de copii s-a adunat în biserică unde au rostit rugăciunea pentru binecuvântarea călătoriei.

Prima destinație i-a purtat pe tinerii pelerini la Casa Memorială a Sfântului Dometie cel Milostiv, de la Târlele Filiu. Aici au fost întâmpinați cu multă căldură de către preotul Radian Spânu care ne-a prezentat Casa Memorială, diverse documente, obiecte și veșminte ale Sfântului Dometie. Mai departe grupul de copii s-a închinat și în biserica parohială din sat, locul unde s-a format duhovnicește tânărul Stelian Manolache, cel ce avea să devină mai târziu părintele Dometie, duhovnicul mănăstiri Râmeț.

Tânărul, Stelian Manolache, s-a născut în satul Mărculești, comuna Bălănești, județul Buzău, pe 15 octombrie 1924. La botez a primit numele Stelian. Părinții săi, Ioan și Filofteia, au avut doisprezece copii, Stelian fiind cel de-al patrulea.

În urma reformei agrare din 1921, familia a fost împroprietărită cu teren agricol în satul Târlele Filiu din județul Brăila unde s-au mutat în 1929. În anul 1937, a absolvit cele șapte clase ale școlii din satul Târlele Filiu, apoi plin de râvnă pentru Biserica lui Hristos, a urmat Seminarul Teologic din Buzău, pe care l-a absolvit ca șef de promoție.

Părinții au fost apropiați de Biserică, și-au crescut copiii cu responsabilitate, învățându-i de mici dragostea de Dumnezeu și de aproapele. Astfel, tatăl, Ioan a fost consilier parohial; fratele cel mare, Gheorghe, a ajuns cântăreț bisericesc; fratele cel mic, Mihai, a devenit preot la Sibiu; Eugenia, sora părintelui, a îmbrățișat viața monahală la Mănăstirea Râmeț, primind numele Eudoxia. După trecerea la cele veșnice a tatălui, mama părintelui intră și ea în mănăstire, primind numele Filotimia. Tânărul Stelian a primit bazele credinței creștine de la preotul Stelian Tiutiuca, primul său duhovnic și cel care l-a îndrumat să aleagă Seminarul Teologic.

Între anii 1945-1949 a urmat Teologia, fiind declarat licențiat în teologie, cu calificativul Excepțional, sub coordonarea părintelui profesor Dumitru Stăniloae, având ca temă de licență „Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movilă, studiu istorico-exegetico-dogmatic”.

In anul IV de facultate tânărul Stelian a fost trimis împreună cu colegii de an, în Ardeal, pe timpul vacanței de Paști, ca misionari pentru întărirea ortodoxiei în satele: Teleac și Gurghiu din protoieria Reghin, județul Mureș.

La data de 6 august 1949, cu ocazia sărbătorii Schimbării la Faţă a Mântuitorului, teologul Stelian Manolache este hirotonit de către episcopul Andrei Magieru al Aradului în treapta de diacon în biserica Mănăstirii Hodoş Bodrog, iar în ziua de 7 august 1949 este hirotonit în capela reşedinţei eparhiale din Arad ca preot şi hirotesit duhovnic al Mănăstirii Prislop. Tot în aceeaşi zi de 7 august 1949, este hirotonit ca diacon şi Leonida Plămădeală, urmând să fie ulterior amândoi tunşi în monahism pentru Mănăstirea Prislop.

Părintele Dometie avea să treacă la cele veşnice la data de 6 iulie 1975, într-o zi de duminică.

Proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț a avut loc în data de 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală din București. Ceremonia solemnă a trecerii în rândul sfinților a fostului duhovnic de la Mănăstirea Râmeț, precum și a altor 15 personalități duhovnicești din secolul al XX-lea, a făcut parte din cadrul evenimentelor omagiale organizate cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la aprobarea actului de înființare a Patriarhiei Române. Proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv a avut loc la Mănăstirea Râmeț, în data de 6 iulie 2025, respectiv în ziua prăznuirii sale.

Cea de-a doua destinație a fost Muzeul din Ianca unde prin intermediul dl. prof. Ion Bărbuceanu am aflat lucruri interesante despre istoria zonei. Frumos structurat, muzeul ne-a oferit o incursiune în trecutul localității și a zonei. Copii au avut ocazia să vadă exponate legate de ocupația agricolă, de unitatea militară aviatică, moștenirea culturală și religioasă a zonei.

Osteniți după drumul lung, ne-am odihnit la frumoasa și primitoarea mănăstire Măxineni unde am fost întâmpinați cu o agapă tradițională la trapeza mănăstirească .

Am fost foarte încântați să aflăm prin intermediul ghidului nostru, fratele Iustin Topea, istoria mănăstirii și a locului.

Ziua a culminat cu jocuri în aer liber printre copacii din curtea așezământului monahal.

Întorși acasă, tinerii pelerini s-au arătat foarte încântați de locurile văzute, de istoria auzită și de trăirea duhovnicească pe care au simtit-o în sânul Bisericii.

Mulțumim tuturor gazdelor noastre, mulțumim cadrelor didactice și tuturor celor care ne-au sprijinit.