Ministerul Muncii a publicat astăzi, 25 mai, proiectul noii legi a salarizării unitare, unul dintre cele mai importante demersuri legislative pentru sistemul bugetar din ultimii ani. Documentul a fost prezentat în transparență decizională în cadrul unui eveniment la care participă ministrul Dragoș Pîslaru, urmând a doua zi să fie demarate consultările oficiale cu sindicatele.

Noua propunere guvernamentală aduce modificări semnificative în modul de calcul al salariilor din sectorul public, vizând atât structura veniturilor, cât și componenta de sporuri și beneficii. Printre cele mai discutate măsuri se află reducerea unor sporuri, eliminarea indemnizației de hrană și introducerea unui indice de referință utilizat pentru stabilirea grilelor salariale. Acest indice ar urma să fie raportat la nivelul salariului minim pe economie și să devină elementul central al noii arhitecturi salariale.

Potrivit informațiilor disponibile până în acest moment, o parte importantă dintre sporurile acordate în prezent angajaților din sectorul public ar urma să fie diminuate. În domeniul sănătății, de exemplu, sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar putea fi redus de la 85% la 40%, o modificare care a generat deja reacții critice din partea personalului medical și a organizațiilor sindicale.

În același timp, proiectul prevede eliminarea indemnizației de hrană, ceea ce ar putea conduce la o scădere a veniturilor totale pentru anumite categorii de bugetari, chiar dacă în unele cazuri salariile de bază sunt prevăzute să crească. Reconfigurarea pachetului salarial este prezentată de autorități ca o măsură de simplificare și de creștere a transparenței, însă efectele concrete rămân un subiect de dezbatere.

În domeniul educației, schimbările propuse sunt deja intens contestate de sindicate. Conform noilor grile de salarizare, un profesor cu aproximativ 25 de ani vechime ar urma să ajungă la un venit net de circa 6.000 de lei. Reprezentanții cadrelor didactice consideră însă că nivelul este insuficient raportat la responsabilitățile profesionale și la experiența acumulată.

Totodată, salariul profesorului debutant nu ar mai fi raportat la salariul mediu brut pe economie, o solicitare importantă formulată de sindicatele din învățământ în urma protestelor din ultimii ani. Această modificare este percepută ca o abatere de la principiile de echitate salarială revendicate de personalul din educație.

Datele vehiculate în spațiul public arată că puțin peste jumătate dintre angajații din sectorul bugetar ar putea beneficia de creșteri salariale în urma aplicării noii legi. Impactul final depinde însă de nivelul fondurilor alocate de Ministerul Finanțelor pentru implementare.

În scenariile discutate, dacă alocarea bugetară ar fi de aproximativ 8 miliarde de lei, circa 53% dintre salariile actuale ar putea înregistra creșteri. În cazul unei finanțări de până la 12 miliarde de lei, procentul ar putea urca la aproximativ 73%, în timp ce restul veniturilor ar rămâne nemodificate.

Reacțiile sindicatelor nu au întârziat să apară, organizațiile reprezentative din sectorul public criticând proiectul și anunțând posibile acțiuni de protest. Acestea susțin că noua lege reduce drepturi salariale existente și nu rezolvă dezechilibrele dintre diferitele categorii de personal bugetar.