Schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale, aflată în prezent în vigoare, nu se va opri la 1 aprilie 2026, așa cum era stabilit inițial, ci va fi urmată de o nouă etapă de intervenție a statului în piață. Executivul intenționează să introducă, pentru încă un an, până la 1 aprilie 2027, un mecanism de reglementare a tarifelor destinat consumatorilor casnici, care va acoperi întregul lanț de formare a prețului, de la producători până la furnizorii finali. Premierul Ilie Bolojan a explicat că această formulă va menține costurile la un nivel stabil pentru populație pe toată durata perioadei tranzitorii.

Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria. Șeful Guvernului a precizat că noul sistem va funcționa pe baza unui preț administrat pentru gospodării, măsură justificată prin necesitatea de a proteja cetățenii de eventuale șocuri inflaționiste. Potrivit acestuia, liberalizarea completă a pieței, într-un context economic încă fragil, ar putea genera creșteri necontrolate ale tarifelor la gaze, cu efecte în lanț asupra costului vieții. „Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a descris perioada 2026–2027 drept una de tranziție, necesară pentru a traversa un an economic dificil. El a argumentat că amânarea liberalizării are și o componentă strategică, legată de evoluțiile așteptate pe partea de producție internă. Din 2027, România ar urma să beneficieze de volume suplimentare de gaze provenite din exploatările offshore din Marea Neagră. Aceste resurse noi ar putea genera un excedent de ofertă pe piața internă, cu efect direct în scăderea prețurilor și în consolidarea securității aprovizionării, mai ales în sezonul rece. Prin urmare, anul 2027 ar deveni un moment mai favorabil pentru revenirea la o piață complet liberalizată.

În intervalul 1 aprilie 2026 – 1 aprilie 2027, prețul gazelor va fi administrat nu doar pentru consumatorii casnici, ci și pentru centralele de producere a energiei termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire. Pentru restul sectoarelor economice nu va mai exista plafonare. Cu toate acestea, premierul a subliniat că, potrivit datelor actuale, majoritatea companiilor achiziționează deja gaze la prețuri situate sub nivelurile plafonate, ceea ce ar limita impactul eliminării schemei pentru mediul de afaceri. El a mai anunțat că, împreună cu ministrul energiei și cu alți responsabili guvernamentali, va avea consultări cu actorii din industrie pentru definitivarea detaliilor tehnice ale mecanismului.

Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a completat ulterior explicațiile, arătând că sistemul va presupune o plafonare structurată pe mai multe marje tarifare, astfel încât prețul final suportat de populație să rămână la un nivel comparabil cu cel actual. Oficialul a precizat că elementele tehnice și cadrul legislativ necesar implementării vor fi prezentate după finalizarea discuțiilor interinstituționale și a consultărilor cu piața.

Decizia Guvernului de a amâna liberalizarea pentru segmentul casnic nu este însă lipsită de critici. Asociația Energia Inteligentă a avertizat, într-o analiză publicată recent, că introducerea unui preț administrativ pe piața gazelor poate produce efecte economice secundare nedorite. Organizația susține că intervențiile prelungite în formarea prețurilor riscă să genereze distorsiuni și să transfere costuri suplimentare în alte sectoare, în special în industria alimentară.

Președintele asociației, Dumitru Chisăliță, a explicat că sectorul agro-alimentar este puternic dependent de energie, atât pentru producție, cât și pentru procesare și transport. În aceste condiții, orice creștere indirectă a costurilor energetice se reflectă, inevitabil, în prețurile finale plătite de consumatori. Estimările organizației indică un posibil impact mediu de aproximativ 5% asupra prețurilor alimentelor, determinat exclusiv de componenta gazelor naturale.

Măsura anunțată de Executiv plasează piața gazelor într-un nou interval de reglementare temporară, justificat oficial prin nevoia de protecție socială și stabilitate macroeconomică, dar contestat de o parte a experților din energie, care avertizează asupra riscurilor de piață și a efectelor colaterale asupra economiei reale. Liberalizarea rămâne, cel puțin pentru moment, un obiectiv amânat până la apariția unui context energetic considerat mai favorabil.