Banca Națională a României este pregătită să reia procesul de pregătire pentru adoptarea monedei euro, însă România este în prezent departe de îndeplinirea condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că țara noastră va face acest pas atunci când va îndeplini criteriile prevăzute de Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Mugur Isărescu a amintit că, în urmă cu aproximativ 15 ani, România se afla într-un proces avansat de pregătire pentru trecerea la moneda unică. În perioada 2011-2012, autoritățile discutau inclusiv aspecte logistice foarte concrete, precum traseele pe care urmau să intre în țară transporturile de numerar, sucursalele bancare care ar fi trebuit să dețină rezerve importante și locurile în care urma să fie depozitat numerarul destinat operațiunilor din noua monedă.

România a reușit să îndeplinească criteriile necesare în 2014, însă procesul a fost ulterior abandonat, iar în 2018 a fost întrerupt oficial pe fondul unui context european nefavorabil. La acea vreme, în zona euro existau inclusiv discuții privind viitorul și chiar posibilitatea destrămării uniunii monetare. În aceste condiții, perspectiva aderării unei noi țări la zona euro nu mai reprezenta o prioritate.

Ulterior, situația economică a României s-a deteriorat. Reducerea impozitelor și majorarea cheltuielilor publice au contribuit la creșterea deficitului bugetar, iar pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au amplificat presiunile asupra economiei. În prezent, România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile de la Maastricht necesare pentru adoptarea euro.

Unul dintre principalele obstacole este inflația. Pentru aderare, aceasta trebuie să se situeze în limita stabilită de criteriile europene, în timp ce în România nivelul actual este de aproximativ 8,2%, mult peste pragul de 2,7% indicat de guvernatorul BNR. O altă problemă majoră este deficitul bugetar, estimat la 6,3% din PIB la sfârșitul anului, față de limita europeană de 3%.

Și nivelul datoriei publice depășește în prezent pragul de referință. Aceasta se situează la aproximativ 61,5% din PIB, în condițiile în care criteriul de la Maastricht prevede un nivel de cel mult 60%. România nu participă nici la mecanismul ERM II, etapa în care moneda națională trebuie să demonstreze stabilitate față de euro înaintea adoptării monedei unice.

Un alt criteriu se referă la dobânzile pe termen lung. În cazul României, randamentele obligațiunilor de stat pe zece ani depășesc 6%, în timp ce nivelul de referință menționat de Isărescu este de aproximativ 4,8%.

Guvernatorul BNR a subliniat că adoptarea euro nu reprezintă o simplă schimbare a monedei utilizate, ci un proces complex, cu implicații economice, politice și sociale. Decizia nu poate aparține exclusiv BNR, ci implică Guvernul, Parlamentul și întreaga societate.

România și-a asumat însă prin tratatul de aderare la UE obiectivul de a adopta moneda euro. Prin urmare, potrivit lui Mugur Isărescu, țara nu are o alternativă în această privință: euro va fi adoptat atunci când condițiile vor fi îndeplinite.

Chiar și după atingerea criteriilor de performanță, procesul nu va fi imediat. România va trebui să participe cel puțin doi ani la mecanismul ERM II și să mențină stabilitatea indicatorilor economici în această perioadă.