Numărul direcțiilor silvice va fi redus de la 41 la 19 structuri regionale, iar județele Brăila și Buzău vor fi coordonate de o Direcție Silvică Regională cu sediul la Buzău.
Guvernul României a aprobat reorganizarea Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, într-o reformă administrativă amplă care va schimba modul de gestionare a pădurilor de stat. Conform noii hotărâri de guvern, numărul direcțiilor silvice va fi redus de la 41 la 19 structuri regionale, iar județele Brăila și Buzău vor fi coordonate de o Direcție Silvică Regională cu sediul la Buzău.
Informațiile privind reorganizarea au fost publicate de platforma PressHub, iar reforma face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Autoritățile susțin că noul model administrativ urmărește modernizarea managementului forestier și creșterea eficienței în administrarea fondului forestier aflat în proprietatea statului.
Potrivit Ministerul Mediului, reorganizarea are mai multe obiective importante. Printre acestea se numără reducerea birocrației din sistemul silvic, clarificarea responsabilităților administrative și întărirea mecanismelor de control asupra exploatării lemnului. De asemenea, reforma urmărește consolidarea monitorizării transporturilor de material lemnos și creșterea responsabilității manageriale în administrarea pădurilor.
În noua structură, direcțiile silvice regionale vor coordona activitatea mai multor județe și vor avea în subordine diverse subunități fără personalitate juridică. Acestea vor funcționa ca puncte de lucru și vor include ocoale silvice de stat, secții pentru exploatarea masei lemnoase, unități pentru întreținerea drumurilor forestiere, pepiniere silvice, centre pentru valorificarea produselor forestiere nelemnoase și secții mixte.
Structurile respective vor putea funcționa la nivel regional, județean sau local, în funcție de necesitățile administrative și de specificul fiecărei zone. Direcțiile silvice regionale vor avea rolul de a coordona activitatea economică, juridică și administrativă a tuturor ocoalelor silvice aflate în aria lor de competență.
Reforma aduce modificări și în ceea ce privește conducerea instituțiilor din sistemul silvic. Directorii direcțiilor silvice regionale și directorii tehnici vor fi desemnați prin concurs, iar mandatele lor vor avea o durată de cinci ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri. În același timp, vor fi introduși indicatori de performanță atât financiari, cât și nefinanciari pentru directorii direcțiilor silvice și pentru șefii de ocoale silvice.
Activitatea acestora va fi evaluată periodic, iar menținerea în funcție va depinde de rezultatele obținute în administrarea fondului forestier și în gestionarea activităților economice. Noua hotărâre de guvern introduce și reguli suplimentare pentru subunitățile care desfășoară activități economice, precum exploatarea masei lemnoase sau întreținerea drumurilor forestiere. Aceste structuri vor funcționa pe baza unor indicatori de eficiență economică, iar activitatea lor va fi analizată anual.
De asemenea, direcțiile regionale vor avea obligația de a menține evidențe contabile distincte pentru fiecare subunitate din structura administrativă, măsură care ar trebui să permită o monitorizare mai riguroasă a activităților și a cheltuielilor.
Reorganizarea a generat însă și reacții critice din partea Federația Sindicatelor Silva. Reprezentanții sindicatului susțin că reforma a fost elaborată într-un ritm prea rapid și fără studii solide care să justifice schimbările propuse. Potrivit sindicaliștilor, proiectul de hotărâre de guvern conține 38 de articole și a primit 26 de observații din partea Ministerul Justiției, aspect care ar indica existența unor probleme de formulare și de legalitate.
Sindicatul consideră că reorganizarea ar putea avea un impact negativ asupra sistemului silvic dacă nu este fundamentată corespunzător și avertizează că administrarea pădurilor României nu ar trebui să devină „un experiment legislativ”.
În prezent, Romsilva administrează o parte importantă a patrimoniului natural al statului român. Instituția gestionează pădurile aflate în proprietatea statului, fonduri cinegetice și piscicole, arii naturale protejate, dar și herghelii și depozite de armăsari. Potrivit datelor oficiale, patrimoniul regiei era evaluat la aproximativ 459 de milioane de lei la finalul anului 2024.
Reforma anunțată ar putea schimba semnificativ modul în care sunt administrate aceste resurse, iar efectele reorganizării vor deveni mai vizibile odată cu implementarea noii structuri regionale în anii următori.