Discuția privind accesul copiilor și adolescenților la rețelele de socializare a revenit în prim-planul dezbaterii publice, în contextul unor evenimente recente deosebit de grave în care au fost implicați minori. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a transmis sâmbătă un mesaj public în care susține necesitatea creării unui cadru legislativ care să limiteze accesul copiilor sub 15–16 ani la platformele de socializare, apreciind că acestea prezintă un risc ridicat pentru sănătatea mintală și siguranța adolescenților. în contrapondere, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, consideră că problema nu este existența platformelor în sine, ci modul în care acestea sunt utilizate, subliniind rolul esențial al educației și al supravegherii.

Într-o postare publicată pe contul său de Facebook, Raed Arafat arată că a reflectat intens asupra acestui subiect, mai ales în urma ultimelor incidente grave care au avut drept protagoniști copii și adolescenți. Acesta se întreabă dacă nu a sosit momentul ca și România să facă un pas curajos și responsabil, alăturându-se statelor care fie dezbat, fie au decis deja limitarea accesului minorilor la rețelele de socializare. Arafat menționează exemple precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia, state care tratează această problematică drept una de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, și nu ca pe o simplă dispută ideologică.

Șeful DSU subliniază că o eventuală limitare a accesului nu ar trebui interpretată ca o formă de cenzură, ci ca o măsură de protejare a sănătății mintale a adolescenților. În opinia sa, rețelele de socializare pot fi comparate cu alte produse sau activități dăunătoare minorilor, precum tutunul, alcoolul sau jocurile de noroc, al căror acces este restricționat prin lege. Arafat atrage atenția asupra faptului că platformele sociale funcționează pe baza unor mecanisme sofisticate de manipulare, concepute pentru captarea atenției și generarea dependenței, ceea ce le face deosebit de periculoase pentru mințile aflate în formare.

O poziție diferită a fost exprimată de ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, care a comentat public propunerea, apreciind că interdicția nu rezolvă problema de fond. Acesta consideră că dificultatea reală ține de „codul moral educat” și afirmă că o astfel de măsură ar fi foarte greu de aplicat cu mijloacele existente în prezent. Predoiu susține că interzicerea accesului la rețelele sociale nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci, dimpotrivă, îi poate face mai vulnerabili. În opinia sa, libertatea fără educație este la fel de periculoasă, iar soluția durabilă nu poate veni decât dintr-o educație solidă și serioasă.

Ministrul subliniază importanța unei educații sociale consistente, combinată cu supravegherea atentă din partea părinților și profesorilor, precum și cu o comunicare deschisă. Aceste elemente, afirmă el, îi pot ajuta pe copii și adolescenți să navigheze în siguranță în mediul digital și să înțeleagă riscurile la care se expun.

În același timp, în contextul tragediilor recente în care au fost implicați copii și având în vedere vulnerabilitatea crescută a acestora la dezinformare, teorii conspiraționiste sau la izolarea în așa-numite „camere de ecou informaționale”, Asociația Pro Democrația propune o abordare legislativă mai amplă. Potrivit informațiilor transmise de Agerpres, organizația susține dezbaterea unui pachet legislativ consolidat și integrat, structurat în jurul unui Cod al adolescentului. Acesta ar urma să includă măsuri privind prevenirea delincvenței juvenile, educația juridică și consolidarea rolului fundamental al școlii ca instituție de formare, precum și stabilirea unui prag minim de vârstă de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale, în acord cu inițiativele legislative europene recente.